Parcul Național Munții Rodnei a devenit victima braconierilor și a tăierilor ilegale

Pădurile din al doilea cel mai mare parc național din România se află sub o constantă presiune, iar animalele sălbatice stau sub amenințarea braconierilor.

Singura salvare a biodiversității din parc este, spun membrii consiliului științific si profesorii universitari, preluarea administrării de la Romsilva și predarea lor unei agenții guvernamentale care să le aprotejeze.

Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc national din tara, având o suprafață de 47.202 ha. Importanța acestei arii protejate se datorea

ză atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare.

Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei (APNMR) s-a înfiinţat în luna mai, anul 2004. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor-actualmente Ministerul Mediului în calitate de autoritate publică centrală care răspunde de mediu, a încredinţat pe bază de contract de administrare Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, pentru o perioadă de 10 ani, respectiv 2014-2024.

O filmare cu drona a celor de la Agent Green arată cât de nemiloși au fost hoții de lemn cu Parcul Național Munții Rodnei, care a fost distrus efectiv de drujbe și securi. Hoții nu s-au sfiit să intre nici măcar în zonele de protecție strictă sau în pădurile cu arbori seculari.

În Parcul Național Munții Rodnei se taie cu nemiluita! O demonstrează un reportaj al ONG-ului Agent Green, care arată, într-o filmare cu drona dimensiunile dezastrului dintr-unul dintre cele mai valoroase parcuri naționale din România și din Europa.

De pe cele 1800 de hectare ale rezervației a fost exploatat aproape o jumătate de milion de metri cubi în ultimii ani. La valoarea de astăzi, această cantitate înseamnă aproape 20 de milioane de euro.

În spatele acestui dezastru nu sunt doar localnicii din zonă care profită de Parcul Național pentru a asigura familiei încălzirea iarna, ci și marii exploatatori, care au găsit deja variante să ocolească legea.

După cum arată Agent Green, firmele de exploatare profită de doborâturile de vânt, mai pe românește copacii distruși de furia naturii, însă când intră în pădure, exploatează de două ori mai mult.

Patronii de firme mari trimit tocătoarele în parc și toacă lemn în plus, care după aceea este transportat cu camioanele la fabricile mari de procesare. Astfel de practici sunt întâlnire în zona numită Valea Lala, în zona de nord a parcului, în apropiere de localitatea Borșa.

Fiecare transport din pădure fie că este tocătură sau buștean, trebuie să primească un cod unic și să fie înscris online. Reprezentanții ONG-ului au verificat numărul de înmatriculare al unei mașini surprinse în Valea Lala și au aflat că transportul nu avea cod unic, informație confirmată oficial și printr-un răspuns al Ministerului Apelor și Pădurilor. Camionul aparține unei firme de închirieri, care a fost contractat în ziua respectivă de Frasinul SRL. Istoricul camionului arată că acesta a transportat în ultimele luni lemn pentru austriecii de la Holzindustrie Schweighofer.

Frasinul a explicat într-un răspuns oficial că nu ar fi avut nevoie de cod unic de înregistrare, întrucât tocătura ar fi fost preluată dintr-un depozit aflat la fața locului, însă acolo nu apare niciun depozit de tocare.

Inspectorii Gărzii Forestiere Cluj au găsit în zonă 99 de cioate de la molizi tăiați ilegal de firma Tuc Bagiu, din Lunca Leșului, care a tocat lemn pentru Frasinul. Garda Forestieră a depus plângere penală, iar momentan la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud se află un dosar în lucru în acest sens. De asemenea, în primele 6 luni ale acestui an, Garda Forestieră Suceava a descoperit 14 transporturi de masă lemnoasă tocată nelegal.