Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, credincioșii se salută cu cuvintele „Hristos a înviat!” și „Adevarat a Înviat!”
Prima zi din Săptămâna Luminată se numește Lunea albă, fiind în același timp a doua zi din sărbătoarea Sfintelor Paști.
Motivul pentru care se numește așa prima săptămână de după Paște este că, în vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paște, iar cei botezati erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toata săptămâna de după Paști.
Slujbele din Săptămâna Luminată se ţin cu uşile de la altarul bisericii larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează uşa deschisă de la mormântul Mântuitorului, dar şi ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morţii Mântuitorului.
În Săptămâna Luminată nu se citeste Psaltirea în biserică și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice.
În Saptamana Luminata, zilele de miercuri si vineri sunt zile cu „harti”. Biserica ne ofera dezlegare la mâncărurile de dulce datorita Invierii Domnului.
Conform Tipicului Sfantului Sava, miercurea si vinerea, in perioada cuprinsa intre Invierea Domnului si Duminica Tuturor Sfintilor (prima dupa Rusalii), avem „dezlegare la peste”, potrivit CrestinOrtodox.ro.
Săptămâna Luminată stă sub semnul luminii şi prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele ”Veniţi de luaţi lumină”. Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale. Din noaptea Învierii şi până la Înălţarea Domnului la cer, în Biserică se cântă ”Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit”, prin noul Ierusalim făcându-se referire la Ierusalimul cel veşnic, escatologic.
Se spune că în a doua zi de Paşti se vor deschide portile iertării și ale raiului. Astfel, cei care mor în cea de-a doua zi de Paşte nu mai trec prin Judecata de Apoi.
Lunea Albă este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.
Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă, iar miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
– Servicii de creare site web
