Impunerea conversiei creditelor din franci elvetieni in lei sau in alta moneda prin intermediul unui act normativ ar putea genera falimentul mai multor banci, iar actul respectiv ar trebui sa precizeze foarte clar cine suporta pierderile generate de conversia la un alt curs decat cel al momentului, a declarat miercuri directorul Directiei Supraveghere din Banca Nationala a Romaniei, Nicolae Cinteza, in cadrul dezbaterilor din Camera Deputatilor pe tema creditelor in franci elvetieni.
„Problema exista si sunt total de acord ca ea trebuie rezolvata, dar prin act normativ nu este posibil. Solutia (pentru cei cu credite in franci elvetieni — n.r.) nu este posibila decat pe baza discutiilor dintre banci si clienti. (…) Orice decizie luata prin act normativ produce pierderi, deci orice act normativ trebuie sa precizeze clar entitatea care suporta pierderile. Sunt mai multe banci care pot da faliment in cazul in care conversia se face la cursul istoric. S-a spus aici ca volumul creditelor in franci nu reprezinta un risc sistemic, dar falimentul unei banci da”, a explicat Cinteza. El a subliniat ca sunt 14 banci care au in sold credite in franci, dar nu toate ridica probleme din punctul de vedere al Directiei Supraveghere.
Nicolae Cinteza a precizat ca pierderile din conversia creditelor la un curs diferit de cel al pietei ar putea fi acoperite din capitalul bancilor, din reducerea dobanzilor la depozitele clientilor sau din costuri mai mari pentru creditele celor care platesc.
„Perceptia bancilor este ca solutia de a reglementa conversia la alt curs decat cel a pietei este neconstitutionala pentru ca afecteaza capitalul bancii, averea bancii, respectiv a actionarilor. Iar dreptul la proprietate este garantat de Constitutie”, a explicat Cinteza, adaugand ca BNR apara stabilitatea sistemului bancar, capacitatea bancilor de a relua creditarea si protectia deponentilor.
Directorul BNR a amintit si de cazul Ungariei, mentionat ca exemplu pentru Romania, dar a explicat ca acolo pierderile nu au fost suportate de banca centrala ci de statul ungar care a oferit forinti bancii centrale in schimbul sumelor cheltuite din rezerva valutara pentru a asigura conversia creditelor in franci la un curs inghetat.
Nicolae Cinteza a mai spus ca daca astazi s-ar adopta un act normativ pentru cei cu credite in franci, maine ar aparea problema celor cu credite in euro, pentru ca si in cazul acestora cursul a crescut de la 3,13 lei/euro la jumatatea anului 2007 la aproximativ 4,5 lei/euro in prezent.
Directorul BNR a raspuns si acuzatiilor potrivit carora BNR ar trebui sa stabileasca un culoar de evolutie pentru cursul leu/franc, mentionand ca raportul dintre leu si franc nu se stabileste direct, pe piata romaneasca, ci prin intermediul cursului euro/franc, iar stabilirea acestui curs nu este de competenta Bancii Nationale a Romaniei.
El a mai spus ca nici Legea insolventei persoanelor fizice nu reprezinta o solutie, dar, pe termen scurt, aplicarea Ordonantei 46, modificata conform propunerilor Ministerului Finantelor, ar putea oferi un avantaj clientilor pana la finalizarea discutiilor cu fiecare banca in parte.
Referitor la acuzatiile potrivit carora BNR ar fi trebuit sa interzica acordarea creditelor in franci elvetieni in perioada dinaintea crizei, Cinteza a explicat ca intrarea Romaniei in UE la 1 ianuarie 2007 a obligat banca centrala sa liberalizeze contul de capital, iar interzicerea unui produs care, la acel moment nu prezenta niciun risc, ar fi fost considerata un abuz cras, iar reprezentantii BNR ar fi putut fi trasi la raspundere chiar penal.
Francul elvetian s-a apreciat puternic, in data de 15 ianuarie, pe pietele internationale, castigand aproape 30% in raport cu moneda euro, dupa ce Banca Nationala a Elvetiei (BNS) a renuntat la pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat in ultimii trei ani. In aceeasi zi, la Bucuresti, leul a pierdut aproape 16% fata de franc, pana la un minim istoric de 4,3287 lei, cu 58,7 bani peste cotatia din sedinta de miercuri, de 3,7415 lei/franc.
In context, a reaparut discutia referitoare la romanii cu credite in franci, care, potrivit autoritatilor sunt in numar de aproximativ 75.000.
Una dintre solutii este rescadentarea creditelor, prevazuta de Ordonanta 46/2014, potrivit careia persoanele fizice vor beneficia de scaderea ratei lunare de catre banca cu pana la 35% pentru o perioada de maximum doi ani si de facilitati fiscale constand in deducerea unei sume de 900 lei din impozitul pe venit.
Beneficiarii facilitatii trebuie sa fie buni platnici, adica sa nu aiba restante la creditele respective mai mari de 90 de zile, si sa se incadreze in plafonul de venit de 2.200 de lei brut pe luna.
O alta solutie avansata in urma deprecierii semnificative a leului in raport cu francul este aceea a conversiei creditelor din valuta in moneda nationala, la un curs care nu poate depasi cu mai mult de 20% cursul din momentul contractarii creditului si fara costuri suplimentare pentru client. Aceasta solutie a fost avansata de Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF).
Sursa foto: Agerpres
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
