Metehaul ori Baba – papusile rusinii

Metehaul este o papusa mare cat un om, facuta din resturi de carpe, care mai este cunoscuta si sub numele de “papusa rusinii“. De Anul Nou se obisnuia ca metehaul sa fie agatat cat mai sus, astfel incat sa nu poata fi coborat cu usurinta, dar cat mai la vedere. Papusoiul, care era ”dotat” – dupa caz – cu organe genitale sau cu sani, era destinat fetelor batrane si feciorilor neinsurati carora le-a trecut sorocul ori erau cunoscuti ca ”prapaditi”. In cazul baietilor, ”papusa rusinii” purta numele de baba si li se punea la poarta de Boboteaza.

Papusile confectionate din carpe si haine rele erau simbol al unor persoane destrabalate, a unor oameni de nimic, a unor puslamale. Organele genitale sunt exagerate, iar metehailor li se face si o mica poezioara satirica, care este citita in public, spre hazul intregii comunitati.

Obiceiul era o metoda de a le mai taia din pretentii fetelor, feciorii apeland la ea in cazul celor care le-au refuzat un dans la hora satului ori le-au respins avansurile, iar Babele erau destinate tinerilor care le-a trecut vremea insuratorii, care beau prea mult si se tineau de prostii.

De Sanvasai, in ajun, pun mos la fetele care-s mai batrane, si la feciori pun moasa: cu sumna, zadie, carpe hade; ii pun manuri, pticioare. Dupa aceia, o ieu, o duc in casa,’ o cinstesc, le pun scrisoare sa stie pantru cine-i. Scriu si prostii:
„Fetele lu B…. ninicu
N-au nici plug nici tileguta
Numa flori pa langa puta.”
(Culegator Parasca Fat – de la Anuta Bledea, Nanesti)

In noaptea de Anu Nou puneau Mos la fete si la Boboteaza pune Babe la feciorii care era batrini. Si la fete, care era mai batrane, la care-o fo inimosii pa la ele… I-am pus aproape de casa s-apoi il suiem cat mai sus… Sa nu sa poata sui oricine dupa el si sta acolo si-l videa tata lumea.
(Culegator Parasca Fat – de la Vasile Ciocotisan, Danesti)

Fetele care se trezeau cu metehaul la poarta nu aveau voie sa il arda ori sa il batjocoreasca, ci, din contra, erau obligate sa il coboare si sa il cinsteasca la masa ca sa nu atraga asupra familiei necazuri si saracie. Mai mult, se spunea ca cele care incalcau aceasta credinta se alegeau cu un sot prost si bolnavicios.

Fetei careia i se punea metehau era facuta de rusine, dar pentru ea era si un semn ca se poate marita in anul respectiv. De altfel, metehaul era aprins doar dupa ospat, iar daca fumul se ridica drept in sus se spunea ca persoana care l-a primit va face nunta in noul an.

Noa si numa ne trezim si noi odata cu un Metehau. O zinit o femeie si ne-o zas ca fata me are Metehau. Am strigat-o repede pe Ioana (fiica) si i-am spus. Ea s-o bucurat ca amu s-a marita. S-o dus dupa el si l-o adus acasa ca i l-o pus in valce, cu pticioarele in apa rece si o lasat scris ca l-o pus ase ca io fost frig la Metehau si o vrut sa se incalzeasca di ce o zinit de pa sate. L-o pus fata me la masa, o pus o oiaga de horinca inaintea lui, l-o stropit cu horinca, i-o pus ptiroste. Mno si i-am spus ca anu acela s-a marita. Ase o si fo. Saracu Metehau nu o avut traista, numa el, ase, un mos mic. Mnicua o fo si Vasalie. Un mosua mnicua si vai de el. S-atata o fo de sfarticat si de… feri Doamne si cu o cusma re in cap…
(Culegator Parasca Fat – de la Luchiana Fat, Desesti)

Sursa: Revista Memoria Ethnologica ■ nr. 4 – 5 ■ iulie – decembrie ■ 2002
Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Maramures

CITESTE SI:

• Superstitii de Anul Nou
• Credinte si practici de Anul Nou in Maramures
• Metehaul ori Baba – papusile rusinii
• Practici de maritis ale tinerelor fete
• Practici pentru aflarea ursitului de Anul Nou
• Mesaje de Anul Nou – urari de sarbatori, sms-uri