Romania se afla printre cele 17 state membre ale Uniunii Europene care au in vigoare norme privind aplicarea de politici alimentare de prevenire a obezitatii infantile, impunand restrictii la comercializarea produselor alimentare nesanatoase in institutiile de invatamant, arata un raport publicat de Comisia Europeana. Ca parte a eforturilor de reducere a obezitatii infantile, serviciul stiintific intern al Comisiei, Centrul Comun de Cercetare (JRC), a publicat primul raport cuprinzator referitor la politicile privind alimentatia in scoli in Europa.
Potrivit studiului, tarile europene recunosc contributia importanta a alimentatiei in scoli la sanatatea, dezvoltarea si performantele scolare ale copiilor. Toate tarile cuprinse in studiu (cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia si Elvetia) au orientari privind alimentatia in scoli, desi acestea variaza considerabil.
Masurile nationale care vizeaza promovarea dietelor sanatoase in scoli variaza de la orientari facultative privind dimensiunile portiilor, de exemplu, la interdictii totale, inclusiv in ceea ce priveste comercializarea, a distribuitoarelor automate si a bauturilor indulcite cu zahar.
Raportul analizeaza cele mai recente documente de politica nationala care constituie standarde si orientari privind alimentele disponibile in scolile primare si secundare. Documentul descrie aceste politici pe baza unor criterii comune, precum alimentele permise sau interzise, nivelul substantelor nutritive, structurile pentru servit masa, serviciile de alimentatie publica si restrictiile privind comercializarea.
Conform raportului, peste 90 % dintre politicile studiate contin standarde cu privire la alimente, menite a asigura meniuri echilibrate. Acestea sunt urmate de orientari privind dimensiunea portiilor (76 %) si de standarde bazate pe substantele nutritive pentru pranz (65 %). Sunt foarte des intalnite restrictiile sau recomandarile legate de disponibilitatea bauturilor (65-82 %), majoritatea sprijinind accesul (gratuit) la apa potabila proaspata si limitand sau interzicand in mod specific bauturile racoritoare (indulcite cu zahar).
Imbunatatirea nutritiei copiilor, invatarea unui regim alimentar si a unor obiceiuri de viata sanatoase, precum si reducerea sau prevenirea obezitatii infantile sunt obiectivele principale generale impartasite de majoritatea tarilor. Dulciurile si gustarile aromatizate sunt restrictionate in majoritatea politicilor, care variaza de la permiterea ocazionala a acestor gustari la interdictii complete.
Masurarea rezultatelor politicii privind alimentatia in scoli este impusa sau recomandata in 59 % dintre politici. Furnizarea de alimente in scoli si procentajul copiilor care mananca la scoala sunt rezultatele cel mai des intalnite intre cele care trebuie masurate. Aportul de energie si aportul de grasimi sunt cei mai comuni parametri inclusi in standardele pentru pranz bazate pe energie/substante nutritive (utilizati in 65 % si, respectiv, in 56 % din totalul politicilor).
Oferta distribuitoarelor automate este restrictionata in aproximativ jumatate dintre tarile studiate. Limitarea comercializarii alimentelor nesanatoase constituie, de asemenea, o practica obisnuita. „Aproape o treime dintre copiii europeni sunt supraponderali sau obezi si, prin urmare, risca sa contracteze boli care pot fi prevenite, inclusiv diabetul de tip 2. Scolile sunt parteneri importanti in eforturile noastre de a incuraja copiii sa adopte obiceiuri alimentare sanatoase, astfel incat sa creasca sanatosi, sa aiba rezultate scolare bune si sa-si dezvolte pe deplin potentialul. Asadar, prima evaluare a politicilor privind alimentatia in scoli este o contributie importanta la lupta noastra impotriva obezitatii”, a declarat comisarul pentru sanatate, Tonio Borg.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
