La invitatia Societatii literar-artistice „Tibiscus” din Uzdin (Serbia), un grup de oameni de cultura din Maramures format din Mihai Cozma, presedintele Asociatiei culturale „Boema OJT” si al revistei de cultura „Academia OJT”, poetul si jurnalistul Dragomir Ignat si poetul Nicolae Scheianu, consultant artistic la Centrul Creatiei Populare Maramures, carora li s-a alaturat, la Timisoara, jurnalistul si editorul Geo Stroe, doctor in drept, presedintele Academiei Daco-Romane din Bucuresti, au luat parte la sarbatoarea romanilor din localitatea cu populatie romaneasca din Banatul sarbesc Uzdin.
Sarbatoare a fost prilejuita de Festivalul de creatie literara in grai banatean „George Garda-Todor Cretu Tosa- Petru Dimcea”, editia a XIX-a, care a avut loc in perioada 10-13 octombrie, la Casa de cultura „Doina” din vechea asezare romaneasca cu strazi largi si drepte, taiate in intinsa campie manoasa care incepe in vestul Romaniei si se intinde pana inspre malurile Dunarii.
O calatorie inspre romanii pierduti in vasta campie a Banatului la care unii dintre noi am mai mers, ducandu-le carti si reviste romanesti, sprijinindu-i, cu puterile noastre, in stradania lor de pastrare a limbii si a graiului romanesc strabun.
La Uzdin, ca principala asezare romaneasca dintr-o intinsa zona locuita si de populatie de origine romana, se organizeaza o serie intreaga de manifestari socio-culturale, unele dintre ele de mare rasunet, printre care Festivalul International de Poezie „Drumuri de spice” la care au participat si au fost premiati, de-a lungul anilor, importanti poeti romani din toate zonele cu populatie romaneasca (Serbia, Ucraina, Moldova, dar si din diaspora), de la Petru Cardu (Varset, 1994), Leonida Lari si Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu (Chisinau, 1995, 1996, 2006, 2013), Ion Milos (Suedia, 1997), Vasile Tarateanu (Cernauti, Ucraina, 1999), Adam Puslojici (Belgrad, 1998), Slavco Almajan (Novi Sad, 2000), Petre Stoica, Adrian Paunescu, Mircea Dinescu la Vasile Morar din Chelinta, Maramures, care a castigat marele premiu al festivalului in 2010.
Dupa o calatorie lunga (si obositoare) inceputa la intrarea in Serbia, prin Jimbolia, am fost intampinati la „Casa romaneasca” din Uzdin de catre Vasile Barbu, un exponent reprezentativ al comunitatii romanesti din Serbia, presedintele Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane din Serbia (Voivodina), redactorul sef al revistei „Floare de latinitate” care se editeaza la Novi Sad, Tedor Groza Delacodru, profesor de limba romana in Mesici, langa Varset, Alexandru Oprici, Valeriu Grosu, Trifu Sosdean, Traian Trifu- Cata, Ileana Musta Maran, Marioara Sarbu, Pavel Balan,Trifu Petroi, Elena Maria Barbu, Adorean Velici, Ionel Iacob Bencei, Pavel Balan, Daniel Susa s.a.
Dupa cuvenitele schimburi de saluturi si imbratisari s-a vernisat expozitia de sculptura in lemn a prof. Alexandru Oprici si expozitia de pictura a artistului plastic Daniel Susa. S-a vizitat apoi „Muzeul etnografic” din Uzdin dupa care a avut loc lansarea volumului de memorii „Scriu, fiindca am obosit”, al omului de cultura Valeriu Grosu din Uzdin, un volum despre Uzdinul de altadata si despre obiceiurile romanilor din acea parte a Serbiei, volum editat cu sprijinul Asociatiei culturale „Boema OJT”. Au vorbit despre carte si despre autor Mihai Cozma, Dragomir Ignat si Nicolae Scheianu.
A urmat o sesiune de comunicari despre graiul romanesc din Banat si despre viata romanilor din Banatul sarbesc, recitaluri de poezie prezentate de copii romani din Uzdin, dezbateri pe tema romanismului. Important pentru romanii de acolo este sentimentul de solidaritate si interesul pentru manifestarile pe care acestia le sustin din perspectiva pastrarii identitatii cuturale romanesti si a sentimentului de apartenenta la aceeasi etie si la acelasi neam.
S-au acordat diplome si premii, laureatii festivalului fiind Ioan Viorel Boldureanu (Timisoara), Valeriu Grosu (Uzdin) si Mihai Cozma (Baia Mare)- pentru sprijinul acordat fenomenului literaturii dialectale in grai banatean. Au urmat alte manifestari culturale in oraselul slovaco-romanesc Covacita.
Am vizitat impreuna Varsetul si frumoasa biserica ortodoxa romaneasca din oras dupa care, strabatand satele romanesti din zona, precum Straja sau Gradiste, am trecut, pe la Naidas, in Romania. Ne-am cazat peste noapte la Bazias, la „Apus de soare”, la pensiunea unui prieten de-al nostru, unde intra Dunarea in tara, in locul unde a pasit pentru intaia oara regele Carol I in Romania si unde a existat candva un faimos hotel de lux si un si mai celebru Cazino. Prin pozitia sa, locul este faimos si pentru traficul de frontiera dar si pentru pozitia pitoreasca pe care o ocupa.
Romanii din Serbia merita, cu prisosinta, atentia, sprijinul si grija romanilor din tara si Maramuresul nu trebuie sa faca exceptie, avand in vedere si comunitatile romanesti aflate in imediata sa apropiere.
Sursa: Mihai Cozma
– Servicii de creare site web
