Sase astronauti, inchisi de opt luni intr-o replica a unei navete spatiale aflata intr-un laborator din Moscova, vor ajunge fictiv pe Marte, luni, 14 februarie, in cadrul unui program de simulare a zborului catre planeta rosie, intr-o misiune a carei durata totala este de un an si jumatate. Programul Marte-500 a debutat pe 3 iunie 2010, la Institutul de cercetari medicale si biologice (IBMP) din Moscova: sase voluntari, cu varstele cuprinse intre 26 de ani si 38 de ani, traiesc intr-o izolare totala de restul lumii, in conditii foarte apropiate de cele prezente la bordul unei navete spatiale care ar zbura catre Marte.
Astronautii s-au impartit in doua grupuri in momentul in care capsula, compusa din cinci module, a simulat intrarea pe orbita planetei Marte, pe 2 februarie. Trei astronauti s-au instalat in modulul de coborare care va ajunge pe planeta rosie, iar ceilalti trei au ramas in modulul principal, ce are o lungime de 20 de metri si un diametru de 3,6 metri.
Sosirea pe Marte, prevazuta a avea loc luni, in jurul orei 10.00 GMT, va fi transmisa pe un ecran urias la Centrul rus pentru controlul zborurilor spatiale (TSUP) din Moscova, unde au fost deja invitati numerosi savanti si jurnalisti.
Dupa o calatorie in spatiu de 250 de zile – timpul pentru a ajunge pe Marte plecand de pe Terra -, columbianul Diego Urbina, rusul Aleksandr Smolevski si chinezul Wang Yue vor „cobori” pentru prima oara pe planeta rosie. Vor urma alte doua „iesiri”, pe 18 februarie, respectiv 22 februarie.
Timp de aproximativ o luna, ei vor simula o serie de activitati stiintifice si viata de zi cu zi a unui echipaj pe Marte, intr-un modul special construit pentru a imita scoarta martiana, iar apoi se vor alatura celorlalti trei membri ai echipajului – francezul Romain Charles si rusii Sukhrob Kamalov si Aleksei Sitev.
Cei sase voluntari din acest proiect stiintific – trei ingineri, un medic, un chirurg si un fizician – vor efectua „toate sarcinile ca si cum ar fi o misiune reala”, a declarat Jennifer Ngo-Ahn, coordonatoarea proiectului Marte-500. Misiunea s-a derulat fara probleme pana in prezent, „insa, pe parcursul unui zbor adevarat catre Marte, vor exista multe alte provocari carora trebuie sa le facem fata, cum ar fi gravitia si radiatia”, a precizat aceeasi sursa.
IBMP si Agentia spatiala europeana (ASA), coorganizatoare ale experimentului, vor sa studieze efectele izolarii, absentei luminii naturale si a aerului proaspat asupra organismului uman, ca si restrictiile in privinta contactelor umane la care vor fi supusi astronautii care vor zbura intr-o buna zi pe Marte, chiar daca nicio expeditie de acest gen nu este prevazuta deocamdata pentru urmatorii 20-30 de ani.
Cei sase voluntari vor avea zilele organizate in trei parti egale: o treime pentru lucru si experimente stiintifice, o treime pentru relaxare in modulul de stocaj – in care un compartiment este dotat cu o mica sala de sport si cu o sauna – si o treime pentru odihna si somn.
In cazul aparitiei unor probleme de sanatate, consultatiile pot fi efectuate in modulul medical care permite izolarea unui membru al echipajului. Daca unul dintre voluntari decide sa abandoneze, experimentul va continua ca si cum acel membru al echipajului ar fi murit.
Comunicarea dintre membrii echipajului si echipa tehnica din centrul de comanda si cu familiile lor se face prin e-mail, iar mesajele trimise ajung la destinatie cu o intarziere de 40 de minute, pentru a simula cat mai bine conditiile reale de transmitere a acestor mesaje. Revenirea pe Terra este prevazuta pentru sfarsitul lunii noiembrie, dupa o calatorie de intoarcere care va dura 240 de zile.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
