Armata ucraineana si rebelii prorusi se pregateau duminica sa-si indeparteze trupele de linia frontului, insa conditiile unei incetari definitive a confruntarilor armate par in continuare sa nu fie indeplinite.
La peste o saptamana de la semnarea memorandumului de la Minsk, pe 20 septembrie, intre Kiev, rebeli, Moscova si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) in vederea incetarii luptelor, beligerantii au angajat sambata, la ora locala 18.00 (18.00, ora Romaniei), o numaratoare inversa de 24 de ore, in cursul careia urmeaza sa se impuna o „tacere” totala.
Insa un „zgomot de explozie” a izbucnit duminica dimineata in centrul Donetkului, principalul oras controlat de catre prorusi in estul Ucranei, a anuntat primaria, care a anuntat sambata ca un civil a fost omorat de un obuz.
Aceste confruntari nu pot fi comparate cu violenta care predomina in estul Ucrainei pana la armistitiul semnat pe 5 septembrie la Minsk. De atunci, cel putin 44 de civili si militari au fost ucisi, potrivit unui bilant AFP, un numar totusi de comparat cu bilantul de 3.200 de morti prezentat de ONU pentru ansamblul confruntarilor armate, care au inceput in aprilie.
Memorandumul de la Minsk prevede retragerea armamentului greu – piese cu un calibru mai mare de 100 de milimetri – la cel putin 15 kilometri de linia frontului, in vederea crearii unei zone-tampon cu o latime de 30 de kilometri.
Armistitiul este negociat cu militari rusi, in localitatea Soledar, la nord de Donetk, intr-o zona aflata sub control ucrainean. Armata rusa i-a convins pe rebeli sa respecte armistitiul, potrivit postului privat de televiziune Ukraina.
– Elementele necontrolate
Recunoscand influenta pe care o are asupra separatistilor, armata rusa a promis sa actioneze pentru a-i convinge sa respecte armistitiul. „Ii vom convinge. Este cel mai important lucru”, a promis, la televiziune, generalul rus Aleksandr Lentov, seful negociatorilor de la Moscova.
Insa un purtator de cuvant al armatei ucrainene, Andrii Lisenko, a evocat existenta unor „grupari care nu se supun vreunei autoritati, actionand cum vor si care tocmai ne-au bombardat pozitiile”, a declarat el, citat de cotidianul Ukrainska Pravda.
Acalmia se confirma pe plan militar, in schimb solutionarea politica a conflictului bate pasul pe loc, separatistii – care ocupa o zona de aproximativ 230 de kilometri pe 160 de kilometri de-a lungul frontierei ruse – respingand oferta Kievului cu privire la un „statut special”. In opinia unor analisti, aceasta zona reprezinta aproximativ 3% din teritoriul Ucrainei si 9% din populatia tarii.
„Procesul este angajat. De-acum va fi necesar sa se vorbeasca despre aspectele politice ale situatiei si despre o solutie politica”, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov intr-un interviu pentru postul Rossia.
Contactat de postul Kanal 5, seful diplomatiei ruse a dat asigurari ca tara sa „nu vrea deloc continuarea razboiului sanctiunilor si schimburilor de lovituri” cu occidentalii pe tema Ucrainei.
„Asa cum a spus presedintele rus Vladimir Putin, ar trebui sa ne gandim la protejarea intereselor noastre economice si altele”, a spus Lavrov, dand asigurari ca „nu exista o lipsa de vointa de partea” rusa.
Cu toate acestea, Lavrov a luat o pozitie foarte dura, sambata, la tribuna ONU, declarand ca Ucraina este „victima” „politicii arogante” a Statelor Unite care, impreuna cu europenii, au sustinut „lovitura de stat” care a condus in februarie la indepartarea presedintelui prorus Viktor Ianukovici de la putere.
Intre timp, Moscova a anexat Crimeea, o regiune din sudul Ucrainei, in urma unui referendum nerecunoscut de catre comunitatea internationala.
In plus, Moscova a intrerupt in iunie alimentarea cu gaze naturale a Ucrainei. O propunere de solutionare a diferendului pe aceasta tema dintre cele doua tari a fost prezentata vineri de catre UE, dar Kievul a subliniat sambata ca nu s-a stabilit nimic.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
