Guvernul si sindicatele din Germania sunt ingrijorate ca tara este amenintata de o „epidemie” de surmenaj al angajatilor, fenomen care ar putea pune in pericol buna functionare a economiei. Termenul englezesc „burnout”, care inseamna un sindrom al epuizarii provocate de munca, a ocupat anul trecut locul sase intr-un clasament al celor mai folosite cuvinte realizat de Societatea pentru Limba Germana, care a subliniat utilizarea excesiva a acestuia in presa. Inclusiv politicienii nemti au avut luari de pozitie pe aceasta tema.
Sindicatul industrial IG Metall, care are doua milioane de membri, a cerut o lege anti-stres, iar ministrul Muncii, Ursula von der Leyen, a declarat razboi „suferintelor psihice legate de munca”. Guvernul si sindicatele fac referire la aceleasi cifre si anume ca o treime dintre pensionarile anticipate din Germania au loc din cauza problemelor psihice.
Potrivit companiei de asigurari AOK, numarul celor care renunta la munca din cauza surmenajului a crescut cu 80% in 10 ani. IG Metall estimeaza costul acestui fenomen la 27 de miliarde de euro pe an, iar ministrul Muncii la 8-10 miliarde de euro pe an, sub forma de pierderi generate companiilor.
Hans-Jurgen Urban, membru in conducerea IG Metall, a denuntat exigentele de rentabilitate, legate de capitalismul financiar. El a dat ca exemplu industria auto, unde ritmul actual al lansarilor de noi modele ar fi fost de neimaginat acum cativa ani.
Alti factori generatori de stres intens sunt precaritatea locurilor de munca, monotonia, birourile impersonale „open space”, exigentele privind disponibilitatea si inovatiile tehnologice.
Ca reactie la aceste probleme, consiliul angajatilor de la Volkswagen a obtinut suspendarea trimiterii de mail-uri in scop profesional dupa ora 18:15, pentru o mie de cadre de conducere.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
