Opt tinere din localitatile de pe valea Izei au acceptat provocarea asociatiei ”Am fost s-om fi”, care sambata, la sarbatorea ”intalnirii cu fiii satului”, a organizat un concurs de frumusete unde nu au contat dimensiunile perfecte 90-60-90, ci priceperea la manuirea fuiorului si dorinta de a pastra traditiile. Fata care s-a apropiat cel mai mult de cerinte a fost Ioana Maria Iusco din Ieud.
Mai toate concurentele inscrise in competitie s-au departat de casa si de traditii odata cu venirea la oras, pentru ca invata fie la liceele din Baia Mare, fie la cele din Sighetu Marmatiei, astfel ca probele nu li s-au parut deloc usoare. Ele au avut de prezentat portul popular din zonele pe care le-au reprezentat, au avut de tors si au fost puse sa vorbeasca folosind regionalisme.
Fetele din Ieud, Rozavlea, Sieu, Salistea de Sus au facut fata provocarilor, totusi nu cum ar fi facut-o mamele ori bunicele lor, care se foiau pe langa ele si le mai aranjau cate o cuta la fusta ori le indreptau baticul in cap.
De fapt, concursul a fost castigat de moasele (n.r. – bunicele) concurentelor, de la care acestea au imprumutat costumele si rochiile de mireasa populare pe care le-au prezentat pe scena. Zadii tesute manual, camesi dantelate, poale scurte cu colti, zgardane colorate si „strimfii” de lana au constituit arsenalul folosit in concurs de fete.
Doru Dancus, fiu al satului si unul dintre organizatori, a spus ca s-a gandit in acest an la o manifestare originala, ocazie cu care sa le si testeze pe tinerele din zona. ”Am pregatit ceva mai deosebit. Am vrut sa aducem in atentie lucruri pe care generatia tanara le-a uitat ori a renuntat la ele. Portul popular nu se mai foloseste decat in zilele de sarbatoare, astfel incat macar asa am dorit sa aratam cat e de frumos”, a afirmat el.
Chiar daca ”naframa cu puiuti” nu le statea intotdeauna drept pe cap, zadiile dungate ori ”sumnele cu floricele” nu erau perfect prinse cu braul din lana, iar opincile le rodeau picioarele, tinerele nu au fost descurajate. Nici macar torsul „caierelor” nu li s-a parut o corvoada atat de mare, desi unele au recunoscut ca pentru prima oara au pus mana pe fus.
Babele satului au inceput sa comenteze doar cand au auzit ca fetele nu stiu ce e acela un ”ticlazau” (fier de calcat – n.r.) ori la ce i se spune ”sorbala”. (ciorba). Din public se mai auzeau rasete cand participantele se incurcau la proba de cunoastere a regionalismelor, cea mai dificila din tot concursul.
Nici nu e de mirare, pentru ca, de exemplu, una dintre fete a avut de ”tradus” in graiul arhaic fraza: ”Mi-a dat mama sa frec camasile cu detergent si sa merg la apa sa le spal.” Prea usor nu i-a fost si, oricat s-a straduit, nu a ajuns la rezultatul asteptat, adica: ”Mi-o dat mama sa zolesc camesile cu lesie si sa marg la rau sa le lau cu pranicu’.”
Sau: ”inainte de-a merge la non-stop, trebuia sa finalizez treburile gospodaresti: am dat mancare la porci, am dat apa la vite si am facut curat in gospodariile anexe.” Pe-ntelesul ieudenilor: ”inainte de-a mere la una-ntr-una, o trebuit sa isprazesc treaba: am dat halbe la porci, am adapat marhaile si am ranit in grajd.”
Tinerele au rupt gura targului la final de concurs, cand au facut parada cu rochiile traditionale pe care le imbracau miresele la nunta, facandu-i sa taca si pe cei mai carcotasi. Paseau mandre prin fata oamenilor care au venit pentru ”intalnirea cu fiii satului” din Ieud.
Feciorii le-au masurat pe fete de sus pana jos si, probabil, mai conservatori s-au gandit ca nu le-ar strica o asa nevasta, desi unii aveau asortate la camesile traditionale lanturi grose din aur, iar la „gatii” pantofi fini de piele adusi din Italia, Germania ori Spania, tari unde munceste peste un sfert din populatia de pe Valea Izei.
Lumea satului s-a schimbat insa, iar sarbatoarea din weekend de la Ieud a dovedit asta. Masini straine, haine casual aduse din buticurile franceze, pierce-uri in sprancene, tatuaje. Traditiile se pastreaza mai mult pentru a face impresie la turisti, care vin in numar mare la agropensiunile de pe Valea Izei.
Sursa: Meda Muntean
– Servicii de creare site web
