Instanta suprema a amanat, vineri, 15 noiembrie, la primul termen, judecarea dosarului „Frauda la referendum”, in care sunt acuzati Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, dupa ce 59 dintre inculpati au transmis cereri ca vor un nou termen pentru a-si angaja avocati si pentru pregatirea apararii. Liviu Dragnea a lipsit de la primul termen de judecata al dosarului „Frauda la referendum”, el fiind reprezentat in instanta de avocatul sau, Marian Nazat, care nu a adresat nicio cerere in numele clientului sau.
Grefierul de sedinta a anuntat ca 59 de inculpati din acest dosar au transmis la dosarul cauzei solicitari prin care au cerut judecarea cauzei la un alt termen, fie pentru a-si angaja avocati, fie pentru a-si pregati apararea. Una dintre partile vatamate din acest dosar, Otilia Bouros, le-a cerut judecatorilor sa ii schimbe calitatea in martor, aratand ca asupra ei se fac presiuni. Procurorul DNA a fost de acord cu cererile de amanare, iar in legatura cu solicitarea partii vatamate a aratat ca la acest moment nu poate fi discutata o astfel de cerere. Acesta a motivat ca este necesar sa se asigure apararea tuturor inculpatilor pentru discutarea unor astfel de cereri.
Judecatorii instantei supreme au acordat un nou termen in acest dosar la 6 decembrie, data la care vor fi citati toti cei judecati in aceasta cauza. Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie dosarul „Frauda la referendum”, in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, si a stabilit primul termen in 18 februarie 2014.
Ulterior, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis o cerere a DNA si a preschimbat primul termen in dosarul „Frada la referendum”, stabilind ca judecarea in aceasta cauza sa inceapa cu trei luni mai devreme, respectiv in 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, in prezent deputat si vicepremier, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale”.
Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.
„Infractiunile retinute in sarcina persoanelor implicate in desfasurarea procesului de votare – presedinti si membri ai sectiilor de votare – au constat in principal in aceea ca ei si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, inlesnind falsificarea listelor electorale (atat liste permanente cat si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau in Romania la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea in urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. In acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor”, au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
