Marți, 14 octombrie 2025, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a săvârșit slujba de târnosire a Schitului „Cuvioasa Parascheva de la Iași”, ocrotitoarea Moldovei și a întregii Românii, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură, stareț Protos. Nifon Neamciuc.
„Schitul Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Strâmtura pe Valea
Izei din Maramureșul Voievodal a luat ființă în anul 2000, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Justinian. În 2005, la prima slujire, Înalpreasfințitul Justinian l-a instalat pe Părintele Nifon ca și conducător al acestui așezământ monahal, ca egumen. Și de atunci s-au făcut lucrări importante, a spus Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. Totul a început cu punerea temeliei unei biserici de lemn. S-a slujit multă vreme în demisolul bisericii de zid și după ce a venit Părintele Nifon s-a construit această biserică în stil maramureșean, o biserică frumoasă. În 2013, propriu-zis, s-a început construcția bisericii de lemn peste temelia de zid. A durat aproximativ 10 ani construcția bisericii, pentru că suportul financiar a fost mai modest, deși Strâmtura este o localitate mare, cu 3000 de suflete în două parohii ortodoxe, însă, dat fiind faptul că era destul de izolată locația unde se găsește schitul, până s-a modernizat drumul, astăzi suntem bucuroși să avem drumul modernizat și felicităm și prețuim primăria locală pentru această realizare. S-a asfaltat și încinta schitului. În ultimii doi ani s-a făcut o lucrare de pictură minunată, o lucrare luminoasă, neobizantină, neoromânească și s-a pregătit pentru slujba de târnosire. Nu sunt încă toate terminate, au rămas în urmă cu catapeteazma, executantul nu a reușit să se țină de cuvânt. Drept urmare, am hotărât că în anul acesta, anul omagial al Patriarhiei Române, 2025, centenarul Patriarhiei Române, să sfințim Masa Sfântului Altar și exteriorul bisericii, urmând ca atunci când catapeteazma va fi gata, să se mai facă un eveniment, să se sfințească catapeteazma, icoanele de pe ea și pictura. Ne bucurăm, însă, că schitul este, odată cu modernizarea drumului, cercetat de foarte mulți credincioși de pe Valea Izei. Sunt localități mari aici în preajmă, mai sus este Rozavlea, în jos este Bârsana. Se adună foarte mulți credincioși la hramul acestei mănăstiri, închinată Sfintei Cuvioase Maicii Noastre Parascheva. Este singura, de altfel, singurul așezământ monahal cu acest hram. Mai avem în cuprinsul Eparhiei noastre încă 12 biserici, special biserici monument istoric, care sunt închinate Sfintei Cuvioase Paraschiva. Asta însemnând înțelegerea legăturilor pe care Transilvania și Maramureșul le-a avut întotdeauna cu Moldova. De aceea, în vechime, în urmă cu 300 sau 400 de ani, de exemplu, Biserica din Sat Sugatag, Biserica din Desești, Biserica din Poienile Izei, monument istoric de mare valoare, toate monumente istorice de mare valoare, și-au luat drept ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Maica Paraschiva tocmai pentru a proteja și a apăra credința ortodoxă și a afirmat că suntem frați ortodocși cu cei din Moldova și cu cei din Țara Românească. Sfânta Cuvioasă Paraschiva este mult iubită de poporul român, este numită nu doar ocrotitoarea Moldovei, ci și ocrotitoarea României. Astăzi și zilele trecute, sute de mii de pelerini au fost mult răbdători și mult rugători, stând la rânduri nesfârșite, în coloane nesfârșite, să ajungă ca să se închine la Sfintele Moaște, cele făcătoare de minune ale Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva.
De fapt, Sfânta Cuvioasă Parascheva, care a venit în Moldova la 1641, în timpul domnitorului Vasile Lupu, a venit la poporul român, pentru că este cea mai iubită și cea mai cinstită de către poporul român. Unicul popor ortodox care-o cinstește în mod deosebit și atât de intens și cu atâta dragoste este poporul român. Cred că de aceea a venit în România, cunoscând inima și credința acestui popor pe care îl iubește și-l ocrotește. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru ziua de astăzi, pentru faptul că, iată, s-a înfiripat o mică obște, sunt șapte-opt viețuitori aici, au și un atelier și merg cu Dumnezeu înainte pentru că viața monahală și mănăstirile noastre sunt contraforții bisericii. Mănăstirile noastre sunt misionare. Nu sunt mănăstiri tip cetate, închise, ci sunt mănăstiri misionare, iar preoții de miră împreună cu monahii slujesc poporul lui Dumnezeu în completare, ajutându-se unii pe alții și întărind Sfânta și propovăduind și apărând Sfânta și dreapta noastră credință ortodoxă.”
Slujba de târnosire
Schitul Strâmtura a fost construit pe un deal frumos, care se ridică din Valea Satului din localitatea Strâmtura, între anii 2001-2015. Locul de mănăstire a fost sfințit, în anul 2000, de către Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Justinian.
Proiectul bisericii, realizat de către Arhitectul Dorel Cordoș din Sighetu Marmației, păstrează tradiția veche a stilului maramureșean, construită din lemn, cu un pridvor. A fost ridicată între anii 2001-2015, având următoarele dimensiuni: 18 metri lungime, 8 metri lățime și 40 metri înălțime. Prin aceste caracteristici, biserica se înscrie în rânduiala arhitecturii maramureșene.
Ridicarea bisericii a fost realizată de meșterii Vasile Țiaruv din Poienile de sub Munte și Vasile Hotico din Ieud, sub coordonarea domnului Mihai Boga din Vișeu de Sus, diriginte de șantier, și sub atenta supraveghere a domnului Arhitect Dorel Cordoș, prin osteneala părintelui egumen Protos. Nifon Neamciuc și a obștii monahale și prin jertfa credincioșilor și a ctitorilor.
Biserica a fost pictată în tehnica „al secco”, în anul 2023, de către pictorii Constantin Bumbu din Dej, cu fiii Emanuel și Liviu.
Mobilierul, icoanele din iconostas au fost pictate de către ostenitorii mănăstirii.
Casa monahală a fost construită între anii 2005-2010.
Altarul de Vară a fost realizat de ostenitorii mănăstirii în anul 2015, din lemn de stejar, iar pictura a fost realizată de același pictor care a pictat biserica.
Oficiată după toate regulile Bisericii Ortodoxe, slujba de târnosire a adunat mulțime mare de credincioși din Strâmtura și de pe toată Valea Izei, care au venit să asiste la un eveniment unic și rar. Rugăciunile s-au făcut cu respectarea tipicului de târnosire, prin unegerea cu Sfântul și Marele Mir a exteriorului bisericii, în prezența unui sobor de preoți foarte mare.
A fost sfințit doar proscomidiarul și Sfântul Altar, iar catapeteazma, icoanele de pe ea și pictura vor fi sfințite la un hram viitor. Sfânta Masă a fost zidită după toate indicațiile eparhiale, din materiale de foarte bună calitate. În piciorul Sfintei Mese a fost introduse, într-un tub de oțel inoxidabil, pus pe un pat de nisip foarte uscat, Documentul de Sfințire, împreună cu Sfinte Moaște de Sfinți Mucenici, în acest caz Sfântul Filipos de la Niculițel, de secol IV, sigilat cu ceară topită. Sfânta Masă a fost spălată cu aghiazmă și apă de trandafiri, unsă cu Sfântul și Marele, iar în cele patru colțuri au fost așezate icoanele Sfinților patru Evangheliști, Matei, Ioan, Luca și Marcu, gravate pe granit, ca să nu se deterioreze, au fost sigilate și ele cu ceară topită de foarte bună calitate.
Pe Sfânta Masă sau Prestolul au fost așezate primul veșmânt din pânză albă, care simbolizează giulgiul în care a fost acoperit Mântuitorul la punerea în mormânt, iar peste giulgiu două acoperăminte decorative. În continuare au fost așezate pe Sfânta Masă Sfântul Chivot, în care se păstrează Sfânta Împărtășanie peste an, Sfântul Antimis, Sfânta Evanghelie, două Cruci de binecuvântare, două sfeșnice, iar lângă Sfânta Masă, în spate, a fost așezată Sfânta Cruce Mare.
Cu ocazia târnosirii, biserica schitului a primit hramul consacrat, „Sfânta Cuvioasă Maică Parascheva de la Iași”, iar Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a dăruit și al doilea hram, „Sfânta Teodora de la Sihla”, sărbătorită în 7 august.
Sfânta Liturghie Arhierească
Desfășurată în Altarul de Vară al schitului, Sfânta Liturghie Arhierească a întrunit un număr foarte mare de preoți, din care au făcut parte: Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor și schiturilor și starețul Mănăstirii Rohia, Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic și misionar, Protos. Nifon Neamciuc, egumenul schitului, Pr. Dan Ioan Sidău, protopopul Sighetului, Protos. Agaton Oprișan, starețul Mănăstirii Petrova, Protos. Mihail Bud, starețul Mănăstirii Budești, Protos. Iosif Petra, starețul Mănăstirii Dragomirești, Protos. Agaton Oprișan, starețul Mănăstirii Petrova, Protos. Dometie Pițiș, stareț Mănăstirea Borșa Prislop, Protos. Ilarion Suciu, egumen Schitul Văleni, Pr. Petru Rahovan, Pr. Marcel Oprișan, Bârsana, Pr. Andrei Gavrilă Borșa, Pr. Gheorghe Belea, Strâmtura centru, Pr. Călin Șimon, Valea Satului, Pr. Ionuț Iuga, Cavnic, Pr. Florin Pop, Petrova, Pr. Dan Tudor, Sâlța, Pr. Ioan Petrovai, Petrova, Pr. Mihai Sacaloș, Valea Vișeului, Pr. Vasile Cozma, Rozavlea, Pr. Sorin Ferenț, Botiza, Pr. Ștefan Dan Pop, Câmpu Negru, Pr. Ioan Capolna, Sârbi, alți preoți invitați din Eparhie și din țară, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, consilier eparhial cultural, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, dirijat de Denis Sulițanu, manager Diac. Dănuț Silviu Pop.
Împreună cu soborul și credincioșii s-au rugat primarul Ioan Pasere, consilieri locali, maici starețe de la mănăstirile de pe Valea Izei: Maica stareță Filofteia Oltean, stareța Mănăstirii Bârsana, care a ajutat mănăstirea, Maica stareță Mihaela Popan, de la Mănăstirea Ieud, alte maici starețe și maici de la mănăstirile de pe Valea Izei.
Cuvântul de învățătură
Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a relatat pe larg viața Sfintei Cuvioase Parascheva și modul în care a ajuns în cetatea Iașilor pe vremea domnitorului Vasile Lupu, care i-a răscumpărat Sfintele Moaște de la Patriarhia Constantinopolului în urmă cu peste 300 de ani, precum și cum să ne rugăm ei și Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, două Sfinte Cuvioase din Moldova, la care poporul român are multă evlavie, acum ocrotitoarele spirituale ale Schitului Strâmtura.
Distincții
Pentru eforturile depuse de-a lungul anilor prin slujire și edilitar-gospodărești, Părinte Protosinghel Nifon Neamciuc a fost distins cu Ordinul „Justinian Arhiepiscopul”. Primarul Ioan Pasere a fost distins cu Medalia „Justinian Arhiepiscopul”. Mai multor binefăcători le-au fost oferite Diplome ale Anului Omagial.
Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor și schiturilor: „În Episcopia Maramureșului și Sătmarului avem așezământul monahal de la Strâmtura, care are ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Maica noastră Parascheva de la Iași. Astăzi s-au împlinit 25 de ani de când s-a pus piatra de temelie a acestei Sfinte mănăstiri și 20 de ani de când Părintele egumen Nifon Neamciuc a fost numit ca egumen al acestui așezământ monahal. Preasfințitul Părinte Episcop Iustin astăzi a târnosit biserica Schitului de la Strâmtura și a dăruit încă un hram, pe acela al Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla. Așadar, Schitul de aici a fost așezat sub ocrotirea celor două Sfinte Cuvioase Parascheva și Teodora. Aici, la acest schit, se desfășoară o activitate duhovnicească, dar și culturală, în sensul că schitul are atelier de pictură, de icoane, de litografii, de sculptură, icoane pe care apoi le distribuie la mănăstirile și schiturile din Eparhia noastră, dar nu numai. Așadar, felicităm pe părintele stareț și întreaga obște pentru toată activitatea pe care o desfășoară aici la Schitul de la Strâmtura.”
– Servicii de creare site web
