Vezi VIDEO
Valentin Samungi, vicepresedintele Federatiei Romane de Handbal, se afla in aceste zile in Baia Mare, cu prilejul Cupei Extrem, o competitie la care participa doua echipe de liga (Potaissa Turda si Universitatea Bucovina Suceava) si doua divizionare A care doresc sa promoveze (Steaua Bucuresti si Extrem Baia Mare). Impresionat de lupta dintre Steaua si Extrem de ieri seara, Samungi a admis ca Baia Mare handbalistica reprezinta pentru el un paradox: candva, Lascar Pana a adunat jucatori din tara si a facut o echipa de top; azi, orasul are jucatori de prima mana, dar nicio echipa in Liga. Samungi a marturisit pentru eMaramures ca isi doreste ca Baia Mare sa revina in primul esalon al handbalului masculin romanesc, cu atat mai mult cu cat de oras il leaga numeroase amintiri.
„Sunt convins ca Steaua si Extrem vor avea un cuvant greu de spus in calificarea pentru prima liga”
– Cu ce prilej in Baia Mare? Orasul nostru a parut de cele mai multe ori mult prea departe de Federatia Romana de Handbal…
– Nu, nu-i adevarat. Nu e departe de Federatia Romana de Handbal. Eu am venit cu prilejul acestui turneu, foarte frumos pana una-alta. Am fost invitat de Leontin Pop, care a crezut de cuviinta sa vin, sa privesc si sa imi fac o idee despre echipa de handbal Extrem, fiindca – dupa cate am inteles – anul acesta are ganduri mari si frumoase.
– Cum v-a placut confruntarea dintre cele doua divizionare A cu ambitii de Liga Nationala?
– Mi-a placut. Am vazut un meci frumos, de lupta, procedee tehnice deosebite. Sigur, mai este de lucrat, dar, in ceea ce ma priveste, cred ca aceste doua echipe (cel putin aceste doua echipe) au la ora actuala valoare de prima liga. S-au intarit, sunt pregatite de antrenori tineri, preocupati de handbal si progresele sunt evidente. Sunt convins ca Steaua si Extrem vor avea un cuvant greu de spus in calificarea pentru prima liga, daca nu chiar se vor califica.
„Mi-e teama sa nu devenim o natiune de destepti, care ne vom deplasa in carucioare”
– S-au terminat recent Jocurile Olimpice de la Londra, acolo unde noi nu am ajuns cu reprezentativele de handbal. De ce? Ce ne lipseste?
– Mi-e greu sa dau un verdict si sa arat cu degetul. Cauzele sunt multiple din punctul meu de vedere. Dar preocuparea copiilor pentru sportul de performanta este din ce in ce mai slaba. Sigur ca au alte interese. Calculatorul pentru mine este o pacoste in ceea ce priveste sportul de performanta. Are clar un rol negativ din punctul meu de vedere. Imi este tare frica, va spun cinstit, si aici nu e vorba numai despre sportul de performanta, ci despre starea de sanatate a natiunii. Mi-e teama sa nu devenim o natiune de destepti, care ne vom deplasa in carucioare. Daca veti avea curiozitatea sa mergeti la o ora de educatie fizica la orice scoala, veti pleca dezamagita total. Eu am plecat cu lacrimi in ochi pentru ca am vazut copii care nu stiu sa alerge, n-au aruncat o piatra in viata lor, nu s-au catarat intr-un copac…
„Noi suntem buni aici, in Romania, dar daca trecem Dunarea nu mai insemnam nimica”
– Suntem aici, in Baia Mare, unde avem cateva scoli de handbal, avem in fiecare an echipe de juniori medaliate la nivel national, dar nu avem o echipa de prima liga masculina.
– Paradoxul aici, in Baia Mare, este ca acum foarte multi ani, cand Lascar Pana a venit aici, a adus jucatori din toata tara si a facut Minaur Baia Mare, o echipa de prima mana. La ora actuala (si profit de prilejul acesta ca sa felicit activitatea handbalistica din Baia Mare), Baia Mare a fost prezenta in turneele nationale la toate categoriile de varsta, a si castigat niste medalii. Si acum, cand orasul are jucatori de mare valoare, nascuti si crescuti aici, Baia Mare nu mai are echipa in prima liga. In schimb Baia Mare are jucatori la toate echipele importante din tara. Handbalul este sportul fanion in Baia Mare, chiar daca orasul se poate mandri cu rezultate si in alte sporturi. Si este regretabil ca nu se reuseste sa se faca o echipa competitiva care sa faca fata unui handbal care oricum este lipsit de valoare: pentru ca noi suntem buni aici, in Romania, dar daca trecem Dunarea nu mai insemnam nimica.
„Aproape ca ma confundam cu baimarenii. Si nu numai eu, ci toata echipa nationala”
– Ca sa nu terminam dialogul intr-o nota trista, va invit sa ne spuneti o intamplare frumoasa de pe vremea cand erati jucator si veneati in Baia Mare.
– Chiar cand am intrat in hotel mi-am amintit anii tineretii, fiindca in Baia Mare am stat de multe ori in cantonament si pe perioade foarte lungi, aproape ca ma confundam cu baimarenii. Si nu numai eu, ci toata echipa nationala. Amintiri frumoase am foarte multe. Chiar inaintea Campionatului Mondial din 1970 imi aduc aminte ca am stat vreo patru luni in cantonament aici si a fost de bun augur deoarece am iesit campioni mondiali.
– Un mesaj, atunci, pentru baimarenii care va sunt atat de familiari?
– Ii rog sa fie cat mai aproape de handbal, sa incurajeze activitatea handbalistica de aici si le doresc din suflet sa revina pe prima scena a handbalului national.
Valentin Samungi a fost multiplu campion national cu Dinamo Bucuresti. Cu nationala Romaniei a obtinut medalia de bronz la Jocurile Olimpice din Munchen, in 1972. In 1970, la Paris, a devenit campion mondial, dupa ce – in 1967, in Suedia – Romania ocupase locul 3.
Sursa: Ramona-Ioana Pop