Vezi VIDEO – interviul
Vezi VIDEO – vacanta din Maramures
Vezi VIDEO – despre box
Vezi GALERIE FOTO
Lucian Bute, campionul mondial la categoria supermijlocie, varianta IBF, se afla pentru cateva zile in vacanta in Maramuresul istoric, alaturi de membri ai familiei si de un grup de prieteni. La circa doua saptamani distanta dupa ce Lucian Bute si-a aparat centura pentru a opta oara, in gala „Campion pentru Romania”, invingandu-l prin KO in repriza a patra pe francezul Jean-Paul Mendy, Bute a ales sa-si petreaca cateva zile de vacanta in Maramuresul istoric, acolo unde a boxat, in perioada 1999-2003 pentru Box Club Lauruc. Campionul a poposit pret de cateva minute si in preajma microfonului eMaramures, acordand un interviu in exclusivitate pentru „Minutul de Aur”.
Despre Maramures si maramureseni; despre momentele in care a simtit ca va atinge inalta performanta si clipele in care a fost tentat sa agate manusile in cui; despre valorile dupa care se ghideaza si cum se pastreaza cu picioarele pe pamant, fiind cel mai bun din lume; despre momentul in care va gusta prima infrangere si speranta ca aceasta clipa sa nu vina; despre gala din Bucuresti – cateva din subiectele abordate in dialogul difuzat in emisiunea „Minutul de Aur”, in seara zilei de azi, 25 iulie, de la 20.45.
„Am impresia ca Maramuresul este… alta tara”
– Ce a insemnat in cariera dumneavoastra momentul Box Club Lauruc Sighet?
– Po sa spun ca foarte mult a insemnat. A fost o perioada din viata mea pe care am petrecut-o aici, la Box Club Lauruc, trei-patru ani de zile, si chiar tin sa-i multumesc domnului Mihai Lauruc pentru sprijinul pe care mi l-a acordat. A fost o perioada foarte frumoasa din viata mea, din cariera mea de boxer amator. O perioada in care chiar am facut performanta: am fost de patru ori campion national, am obtinut medalie la Campionatul Mondial si sunt mandru de acest lucru, ca am putut apartine acestui club din zona Maramuresului.
– Daca va intreb care este prima amintire din Maramures care va vine in minte, ce imi raspundeti?
– A fost o perioada destul de frumoasa pe care am petrecut-o aici. Multe cantonament in Ocna Sugatag, in Sighetu Marmatiei, lucruri frumoase. Oamenii sunt deosebiti, sunt foarte calzi, foarte primitori. Sincer sa fiu, acest lucru m-a impresionat. Am impresia ca Maramuresul este… alta tara. Si de asta am preferat sa vin in vacanta cateva zile aici, cu un grup de prieteni.
„Cand erau meciuri de box la televizor, eu ieseam afara, la joaca, cu copiii”
– Mama dumneavoastra spunea ca erati un copil sensibil si slabut. Cum de ati ales, in consecinta, dintre toate sporturile lumii tocmai boxul?
– Intr-adevar. Eu sunt singurul baiat la parinti, mai am patru surori si am crescut intre fete. Intr-adevar m-am nascut cu aceasta sensibilitate, seaman cu mama mea. La inceput, copil fiind, nu-mi placea boxul. Nu ma uitam la box. Nu ma uitam pur si simplu! Cand erau meciuri de box la televizor, eu ieseam afara, la joaca, cu copiii. Intamplator am ajuns in sala de box si mi-a placut Fair Play-ul din acest sport. Faptul ca doi prieteni, doi prieteni urcau intr-un ring de box si schimbau lovituri, se bateau, si dupa aceea plecau impreuna acasa. Si erau prieteni in continuare. Lucrul acesta m-a impresionat, m-a fascinat si, din momentul in care am intrat intr-o sala de box, am ramas pana in ziua de astazi. Mi-a placut Fair Play-ul si am indragit boxul. Iar incepand sa fac performanta mi-am dat seama ca e un sport care imi place si care ma reprezinta.
„E intr-adevar un sport foarte dur, care implica foarte multe sacrificii”
– Va amintiti care a fost momentul in care ati „suspectat” ca veti atinge o asemenea performanta inalta in box?
– Nu stiu daca a fost un moment aparte pentru mine. Dar imi aduc aminte ca foarte multi dintre antrenorii cu care am lucrat mi-au spus: „Trebuie sa te tii de sport pentru ca ai talent si, daca vei munci, vei face mare performanta! Dupa ce am trecut la boxul profesionist, mi-am dat seama ca pot ajunge campion mondial, am crezut in acest lucru. De asta am si facut pasul inspre boxul profesionist si, dupa doar patru ani de zile de box profesionist, am obtinut centura cu diamante si chiar sunt mandru de acest lucru, pentru ca sunt al treilea campion mondial din Romania si sper din tot sufletul sa ma urmeze cat mai multi.
– Va amintiti de vreun moment in care v-ati indoit de dumneavoastra si ati fost tentat sa abandonati manusile de box?
– Au fost multe momente de genul acesta cand mi-a fost foarte greu la antrenament, slabirile pentru a intra in categorie erau foarte grele si de multe ori imi spuneam la antrenament: „Gata! Nu mai vreau: renunt!”. Dar ajungeam acasa, in camera de hotel daca eram in cantonament, si ma incurajam singur: imi spuneam ca trebuie sa merg mai departe. E intr-adevar un sport foarte dur, care implica foarte multe sacrificii, dar imi place ceea ce fac. Boxez din placere in momentul de fata. La inceput a fost destul de greu: un sport in care se face schimb de lovituri, nu e usor. Dar imi place ceea ce fac, ma repet, si sunt mandru de acest lucru.
„Am devenit campion mondial, imi doresc meciul de unificare a centurilor. Mai mult nu se poate”
– Care sunt valorile care va ghideaza? In ring si in afara lui.
– Trebuie sa ai caracter. Sa stii ceea ce vrei de la viata si, in primul rand, cred ca sunt foarte importante seriozitatea si munca. Trebuie sa muncesti: talentul, cred eu, e undeva la 20%; restul, de 80%, e munca. Indiferent de domeniul in care esti: trebuie sa muncesti, sa te daruiesti, s ate implici, sa stii ceea ce vrei. E acelasi lucru si in sport, indiferent de sport. Daca muncesti serios, poti sa atingi obiectivele pe care ti le propui. Daca nu muncesti, este greu.
– Sunteti cel mai bun din lume la categoria la care boxati: va intreb care este sentimentul si, mai ales, cum reusiti sa va mentineti cu picioarele pe pamant.
– Intr-adevar. Sunt fericit si mandru in acelasi timp ca am reusit sa devin campion mondial, a fost unul din visele mele. Nu e usor si nu e simplu sa devii campion mondial, sa fii primul din lume si toata lumea sa te admire, sa-ti aprecieze valoarea si munca depusa. In acelasi timp sunt convins ca de acum incolo trebuie sa raman cu picioarele pe pamant, sa ma mentin in pozitia in care sunt si sa demonstrez tuturor ca merit acest lucru, merita sa fiu unde sunt. Nu a fost o intamplare, nu a fost coincidenta sa ajung campion mondial! Cred eu ca am demonstrat deja acest lucru, mi-am aparat centura de opt ori, sper sa o mai fac inca de opt ori… Intre ghilimele inca de opt ori, pentru ca nu stiu cat ma va mai tine Dumnezeu sanatos sa fac inalta performanta, dar imi doresc din tot sufletul ca anul viitor sa unific centurile. Acesta este visul urmator si pasul urmator: sa unific centurile si cred eu ca mai mult de atat nu exista in boxul profesionist. Am devenit campion mondial, imi doresc meciul de unificare a centurilor. Mai mult nu se poate.
„In momentul in care se va intampla sa pierd un meci (nu imi doresc acest lucru), as putea trece peste moment si as deveni mult mai puternic”
– Sunteti neinvins pana la aceasta ora in cariera de profesionist. Daca va veni, la un moment dat, si o infrangere, credeti ca veti avea puterea sa mergeti mai departe? Sa treceti peste ea?
– Sunt convins ca, daca se va intampla acest lucru, voi trece peste moment. Nimeni nu s-a nascut neinvins. Trebuie sa stii si sa pierzi. Trebuie sa stii sa treci peste acest moment. Depinde si cu cine pierzi, modul in care pierzi. Daca te bate un boxer necunoscut si pierzi, eu stiu, prin KO, in prima repriza, poate fi o intamplare, o lovitura norocoasa. Daca pierzi cu un boxer de valoare, de valoare apropiata de tine, si pierzi dupa un meci foarte echilibrat, daca ai tarie de acarcter cred ca treci peste acel moment si lucrul acesta te poate ajuta. Poti sa devii mai bun. Chiar daca ai pierdut un meci, in urma lui poti sa devii mai valoros. Si eu cred ca, in momentul in care se va intampla sa pierd un meci (nu imi doresc acest lucru), as putea trece peste moment si as deveni mult mai puternic.
„Ce m-a bucurat cel mai tare a fost ca am boxat in fata romanilor si mi-am indeplinit unul din vise”
– Pana la urma in gala de la Bucuresti ce va creat mai multe emotii si ce v-a bucurat mai tare: ca v-ati aparat cntura inca o data sau ca ati invins aici, acasa, in Romania?
– Ce m-a bucurat cel mai tare a fost ca am boxat in fata romanilor si mi-am indeplinit unul din vise, pentru ca, din momentul in care am devenit campion mondial, mi-am spus ca mi-ar place si imi doresc sa imi apar centura in fata romanilor si acest lucru uite ca s-a intamplat si asta datorita doamnei ministru Elena Udrea, careia ii multumesc, pentru ca datorita implicarii dansei acest eveniment a avut loc in Romania si sunt fericit pentru ca am reusit sa fac foarte multi romani fericiti. Am avut emotii foarte mari, nu a fost usor, emotiile au fost extraordinar de mari. Dar Dumnezeu m-a tinut cu picioarele pe pamant, mi-a dat echilibru si am boxat, am ramas concentrat la strategia pe care o stabilisem cu antrenorul meu si am castigat meciul, facand o Romanie fericita.
– In aceasta Romanie pe care ati facut-o fericita au fost si multi copii. As vrea sa le transmiteti lor un mesaj, copiilor care ar fi tentati sa se apuce de box pentru ca dumneavoastra le-ati devenit idol.
– Chiar le doresc copiilor sa se indrepte spre sport. Nu neaparat spre box, spre orice sport in general. Pentru ca sportul, in primul rand, este sanatate, in al doilea rand este educatie. Stiti cum e: dintr-o mie, poate unul sau doi ajung sa faca mare performanta. Dar noi, romanii, suntem o natie foarte talentata. Daca vor merge copiii spre salile de sport, eu cred ca pot face inalta performanta.
– Un mesaj pentru maramureseni, care v-au urmarit, va iubesc si va simt unul de-al lor…
– Vreau sa ale multumesc tuturor maramuresenilor si vreau sa spun ca sunt mandru ca am locuit in Sighetu Marmatiei. Fac parte din zona Maramuresului. O bucata din mine apartine acestei zone si de fiecare data ma voi intoarce cu mare drag in Maramures. Va multumesc.
Foto (c) eMaramures.ro.
Sursa: Ramona-Ioana Pop