Prima misiune a Fondului Monetar International (FMI) de evaluare a acordului preventiv stand-by incheiat cu Romania soseste miercuri in tara, urmand ca evaluarea sa se incheie pe 9 mai 2011. Potrivit reprezentantului FMI pentru Romania si Bulgaria, Tonny Lybek, misiunea FMI va fi condusa de Jeffrey Franks si va fi insotita si de echipe de la Comisia Europeana si Banca Mondiala.
Misiunea FMI se va intalni cu autoritatile romane, dar si cu reprezentantii partidelor politice, ai sindicatelor, cu bancile, asociatiile oamenilor de afaceri, dar si cu societatea civila. „Concluziile evaluarii vor fi prezentate la sfarsitul vizitei”, a precizat Lybek. Acordul preventiv cu FMI stabileste un cadru si o serie de tinte in domenii precum energia, transporturile si sanatatea.
Reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, a declarat pentru Agerpres ca situatia intreprinderilor de stat care produc pierderi reprezinta cea mai importanta problema aflata pe agenda discutiilor dintre misiunea FMI si autoritatile romane.
„Putem distinge trei mari coordonate ale discutiilor care vor fi purtate de membrii misiunii FMI care va sosi miercuri la Bucuresti, si anume continuarea procesului de consolidare fiscala, continuarea procesului de reforme structurale si asigurarea stabilitatii financiare. In cadrul subiectelor legate de reforma structurala se afla cele care se refera la situatia intreprinderilor de stat, care reprezinta cea mai importanta problema, dupa parerea mea. O alta tema care va fi abordata este cea a continuarii reformelor structurale din domeniile administratiei publice, guvernantei locale si, desigur, guvernantei centrale. Al treilea mare obiectiv al discutiilor il va constitui stabilitatea financiara si, nu in ultimul rand, intarirea politicii monetare in anii care urmeaza”, a precizat Mihai Tanasescu.
Asa cum s-a anuntat si dupa aprobarea in Boardul FMI a noului program stand-by de tip preventiv cu Romania, problema restructurarii, privatizarii sau chiar a desfiintarii unora dintre companiile de stat care produc pierderi, inclusiv a unor mine de carbune, este un capitol de importanta majora pentru economia romaneasca.
Conform declaratiei lui Mihai Tanasecu, un alt punct de discutii va fi ‘situatia in domeniul preturilor administrate de stat, in vederea stabilirii unui calendar de ajustare a preturilor administrate in domeniul transporturilor si energiei’. De asemenea, o alta tema de interes in programul de discutii al misiunii FMI, care se va afla la Bucuresti, in perioada 27 aprilie – 9 mai, va fi si cea a inflatiei.
In ceea ce priveste posibilitatea economiei romanesti de a atinge o crestere de 1,5 % in 2011 si chiar de a depasi acest nivel, daca autoritatile romane vor reusi sa atraga mai multe fonduri structurale, Mihai Tanasescu a subliniat ca ‘un volum mai mare de fonduri structurale atrase asigura, evident, o crestere economica mai mare. Estimarile pe care le avem in momentul de fata sunt cele cunoscute, de 1,5 %-2 % pentru 2011, dar rezultatele la sfarsitul anului vor depinde foarte mult de conjunctura internationala, de evolutia riscurilor binecunoscute. Cred ca rezultatele in ceea ce priveste cresterea economica a Romaniei la finele lui 2011 vor fi unele pozitive”, a concluzionat Mihai Tanasescu.
Acordul Stand-By dintre Romania si FMI a inceput la 31 martie 2011 si este unul de tip preventiv, ridicandu-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentand aproximativ 300% din cota pe care Romania o are la FMI.
Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmand sa se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeana, in valoare de 1,4 miliarde de euro, precum si cu un imprumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondiala.
Fiind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi trasi numai in cazul unei situatii exceptionale, cum ar fi un atac asupra monedei nationale declansat de o criza in regiune, concretizat intr-o pierdere masiva de rezerve si de incredere, sau in cazul in care Trezoreria esueaza, in doua – trei randuri, sa se finanteze la costuri acceptabile. In aceste conditii, toata suma, de 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispozitia Romaniei prin noul acord de tip preventiv, va fi destinata Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Sursa: Agerpres