Țineți minte cum în campania electorală, USR-știi ne-au scos ochii cu placa lor favorită: „primarii trebuie aleși în două tururi, altfel nu există democrație reală!”? Țineți minte cum se băteau cu pumnii în piept, cum ne promiteau că fără două tururi, România nu are viitor? Și ei sunt soluția? Ei bine, unde sunt acum? La guvernare.
Pace și liniște. Nu se mai aude nimic. Nu mai există slogan, nu mai există promisiune, nu mai există luptă. Doar tăcere. Și o liniște suspectă, care miroase a scaune călduțe și funcții bine plătite.
Realitatea e crudă: când erau mici și flămânzi, useriștii urlau în gura mare prin orașe și promiteau schimbarea lumii. Acum, când sunt mari și tari, aceiași băieți și fete au ajuns să conducă societăți de stat, să restructureze după bunul plac, să taie și să spânzure. Iar unii dintre cei care lipeau afișe până ieri au ajuns „directori cu ștaif”. Aceeași rețetă, aceeași mărie cu altă pălărie. Să fim clari: nimic nu-i diferențiază de colegii lor de coaliție, pe care îi scuipau și îi înjurau de pe margine. Astăzi beau aceeași cafea, stau la aceleași mese, împart aceleași funcții. S-au „uns” perfect în sistem.
Dar hai să revenim la subiect: ce se întâmplă cu alegerea primarilor în două tururi? De ce nu mai zice nimeni nimic? De ce promisiunea aia, care suna atât de frumos pe pliante colorate și la microfon, s-a evaporat? Simplu: pentru că, odată intrați la butoane, și-au dat seama că le convine regula asta. Actualii primari rămân bine mersi în funcții, încasează voturi pe bandă rulantă și, dacă nu dorm complet patru ani, n-ai cum să-i clintești. Sistemul e croit pentru ei, nu pentru alegători.
Alegerile locale din 2024 au demonstrat clar: schimbarea e aproape imposibilă. Primarii în funcție au pornit cu prima șansă, iar majoritatea și-au păstrat jilțurile. Asta înseamnă că democrația locală e doar o piesă de teatru prost jucată.
De asta e important să nu uităm, să le batem obrazul, să le amintim zilnic de ce au promis. Primarii în două tururi nu sunt un moft. Sunt o necesitate. Așa oamenii ar putea să aleagă pe bune, nu doar „să confirme” ce au ales alții acum patru ani.
Și, dacă vrem să ducem discuția până la capăt, ar trebui să vorbim și despre parlamentari. Vot uninominal. Da, să vezi atunci responsabilitate, să vezi cum fiecare parlamentar ar trebui să dea socoteală pentru ce face, nu să se ascundă pe liste și în spatele partidului. Dar despre asta – altă dată.
Până atunci, să nu uităm: rezistăm, dar cerem, strigăm și votăm primari în două tururi. Altfel, schimbarea rămâne doar un cuvânt frumos aruncat în vânt.
Andrei BUDA