Vezi GALERIE FOTO
Chiciura noptii naste albe feerii de-o parte si de alta soselei, indeosebi suind Dealul Mesteacan, acolo unde monumentalitatea fagilor este amplificata de straiele glaciare imaculate. Din culmea Dealului Mesteacan se suie, pe un asfalt ingust si cu panta accentuata, spre stanga. Ceata impiedica panoramarea spre Padurea Tatarilor, Dealul Magurici si valea Somesului, in zona Ileanda, Rastoci, Ciocmani.
Uriase doline si ponoare, majoritatea invadate de porumbari, macesi, paducei si muri, flancheaza drumul acoperit de o subtire pelicula de nea si polei. Dupa aproximativ doi-trei kilometri, apare spre stanga un indicator rutier – Prislop -2 km – si imediat o rastignire.
La Manastirea Prislop
Drumul suie usor printre livezi de pruni, apoi coboara cu serpuiri largi, spre sat, lasand in dreapta o mica fabrica de prelucrarea lemnului. Se ajunge curand la o bifurcatie, cu un magazin in stanga, optandu-se pentru varianta in jos si la dreapta. De la urmatoarea intersectie, se ajunge la Manastirea greco-catolica Prislop unde vietuiesc un preot, trei calugarite si vreo 20 de copii sarmani, luati de acestia spre ingrijire si educatie.
De aici incepe traseul propriu-zis. Cu toata ceata dens-sura, manastirea, prunii drapati cu cristale confluate de chiciura, trandafirii ce-si poarta frunzele verzi bordate cu diademe glaciare creeaza un superb spectacol hibernal.
O poteca aflata la stanga manastirii coboara printr-o livada clasica de pomi fructiferi in care indeosebi merele galbene, aurii, rubinii, pudrate de chiciura, mladitele subtiri cu rare frunze verzi, de asemenea pudrate cu chiciura, sporesc hibernala magie trimitand la impodobitii pomi de Craciuni cu multicolore globuri si beteala argintie.
Ceata persista, arar se vede cate un fragment de sarpanta ori fuiorul alb, cu iz inconfundabil de lemn ars, itit din hornurile caselor pitite in nesfarsitele livezi. Doar hamaitul cainilor deconspira apropiatele gospodarii.
Se coboara spre bratul SV al vaii Prislpopului, traversandu-l in apropierea unui loc de adapare a vitelor. O ulicioara pietruita apare in dreapta, suind usor circa 200 de meri pentru a ajunge inaintea ingrijitei gospodarii a familiilor Marian si Ciurte.
Mostre de fosile marine
Pentru a evita mocirla din zona locului de adapare, se traverseaza curtea unor gospodari pasionati de horticultura cu o mica sera si solarii. Se trece astfel si pe langa fantana din curtea plina de oratanii.
Putul nu prea adanc este pietruit frumos cu calcare, dar apa de pe fund nu are mai mult de un lat de palma. O alta fantana cu roata si lant se afla in spatele gradinii, langa sera incalzita cu foc si plina de tot felul de flori. Se iese in ulita si, traversand-o, se ajunge in gospodaria familiei Ciurte. Imediat dupa portita, atrage atentia batranul valau pentru adaparea vitelor, cioplit in trunchiul unui stejar.
Ospitalitatea localnicilor si indeosebi a acestor familii este proverbiala. Fiul familiei Ciurte este student in ultimul an la Facultatea de Resurse Minerale si Mediu din Cluj, dovada si mostrele de fosile marine ce se vad langa fundatia unei bucatarii de vara. Spiralele de melci marini, amprentele ori cochiliile de diferite scoici sunt impresionante.
Vasile Ciurte, un foarte pasionat horti-pomicultor dar si vanator, se ofera sa fie ghid pana Sub Rapa. Atrag atentia claile burduhanoase de fan, godacii rosietici si grasuni, metisii Duroc dolofani, utilajele agricole, un sopron cu lemne de foc despicate si puse la uscat, cotetul pentru porci construit din barne de stejar si acoperit cu dranita, ogoarele de toamna cu brazda abia-ntoarsa, o crestineasca rastignire si apoi, deasupra ei, o livada de meri tineri.
Se ia spre NE, spre Pusta, pe un drum parcurs de vitele Baltate Romanesti scoase la pasune ori la adapat, la valaul cu ciurgau. O masa si niste simple banci de lemn tradeaza clipele rare de ragaz ale oamenilor prinsi mereu cu treburi ce nu suporta nicio amanare. Locul este punctat de siluetele unor tineri mesteceni incarcati de promoroaca.
Peste drum, dincolo de un gard din rude de lemn, se observa un alt loc de popas amenajat de speologii Clubului Montana din boci si trunchiuri de stejar, aducand unui ciudat sanctuar pagan. Codrul de gorun si fag se intinde pe versantul calcaros, spre flancul stang al vaii Prislopului.
Vesminte de chiciura
Se tine drumul inainte, taind-o direct prin padurea matura de foioase. In rambleul din stanga acestuia, apar calcarele ocru-ruginii intens tectonizate si printre ele, cotloane ciudate prin care curentii de aer cald, emanati din strafundul locurilor, se dreneaza spre exterior sub forma unor hornuri bizare. Iarna neaua nu astupa niciodata aceste gauri prin care se degaja fluxuri de aer cald, uneori aburind.
Se suie spre stanga aproximativ 150 de metri, iesind pe Pusta. Acolo, incercuit cu un gard confectionat din rude putrezinde, menit sa impiedice caderea vitelor, se observa putul colmatat ce are aspectul unei fantani pietruite. Avenul a aparut intr-o noapte precedata de averse, apa lor fiind drenata violent prin acesta spre valea Prislopului printr-un sistem carstic.
Langa aven, plopii tremuratori cu banutii frunzelor sur-negricioase acoperite cu chiciura si violent animate de briza sunt indescriptibili. Minunat este si un pin pitic ivit la liziera fagetului de Sub Coasta. Tufele de macesi cu fructele rubinii ori livezile si huciurile sunt invesmantate si ele in chiciura!
O poteca o ia la dreapta, pe deasupra avenului, iesind in drum si in vasta poiana neregulata, pluriterasata din cauza alunecarilor de teren. La stanga potecii, susura gingas sipotul de apa al unui izvor captat de sateni.
Spre SE , se vad serpentinele lutoase ce coboara spre valea Prislopului si in final spre raul Lapus. Poteca o tine lejer si de-a coasta spre o culme aflata in apropiere. La stanga, Sub Coasta, este locul altui izvor iar in dreapta, cursul paraului accidentat marcat de marile alunecari de teren ce au scos la iveala calcarele eocene cu amprente si schelete de fosile marine.
Luand-o pe un drumeag de caruta la dreapta, se poate cobori in Valea lui Uris iar la stanga, pe vechiul drum de car sau de TAF, se ajunge pe Dealul Toporului. Spre N , in zilele senine, la doar cateva sute de metri distanta , se poate vedea cariera de calcare de Sub Piatra, cu doua zone de pereti accidentati. Perii salbatici, porumbarii, macesii si fagii incarcati de chiciura, ofera incantatoare arabescuri, iar acest lucru face ca ceata sa nu incurce in timp ce se suie la stanga pe drumul de car pietros, abrupt si acoperit cu un strat gros de frunzis uscat.
La liziera superioara a Dealului Toporul cineva a deversat o remorca de moloz si mizerii menajere. Din pacate, Sub Piatra, gunoaiele abunda, indeosebi in faget, spurcand o destinatie turistica speo-paleontologica cu totul aparte.
Spectaculoasa plantatie de conifere verzi-intunecate
Urme inguste de mistreti traverseaza platoul cu doline si ponoare al Dealului Toporul. Deseori aici pot fi intalnite mici ciopoare de caprioare. Nesfarsita pajiste a Dealului Toporul este acoperita cu nea si chiciura. La dreapta, este ascunsa de braul fagilor impovarati de promoroaca, rapa afunda de vreo 80-100 m de Sub Piatra. Deplasarea pe deasupra lizierei, la stanga fagetului, conduce spre obarsia vaii Matalungi care curge spre Buteasa, ulterior varsandu-se in raul Lapus.
Ocolind larg cariera inca nevazuta de Sub Piatra, se descinde in saua ce precede o spectaculoasa plantatie de conifere verzi-intunecate, iar in sa, printre denudarile frecvente ce lasa vederii grohotele calcaroase marunte, , acoperiti de chiciura, apar ienuperi rari si scunzi, specifici arealului Defileului Lapusului.
Se ajunge Sub Piatra. Neaua nocturna, impreuna cu chiciura depusa, nu depaseste 2 mm, insa este suficienta sa ascunda orice urme de fosile. Totusi, dupa cautari insistente, se descopera cateva fragmente de melci fosili, precum si amprente de scoici lamelibranhiate.
Din baza e greu sa intuiesti pe peretii stratificati-tectonizati avenul dezvoltat intr-o diaclaza descoperit si prospectat in primavara anului 2009. La S de fosta cariera de Sub Piatra, disimulata in fagetul afectat de furtuna, poate fi vizitata si o fosta cariera mai mica, in baza careia pot fi descoperite fragmente spirale de melci fosili.
Se coboara de sub cea de-a doua cariera spre SE, peste terasele succesivelor alunecari de teren, trecand prin talvegul unui modest parau dupa care, urmand un vechi drum de caruta, se suie costis in culmea de Sub Coasta, unde se incheie circuitul turistic.
Foto: Prislop, Dealul Toporului, rapa Sub Piatra (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
