Vezi GALERIE FOTO
Se porneste dis-de-dimineata din Baia Mare pentru a surprinde, in drum spre Berinta, feeria rasaritului de soare si ciopoarele de caprioare de la liziera padurii de carpeni, Bargau. Brumele tot mai consistente arginteaza pajistile. Codrii dominati de fag impresioneaza prin coloritul lor galben-portocaliu-ruginiu.
Negurile invaluie Cufoaia si Culmea Preluca, peste putin timp discul solar incandescent ivindu-se deasupra marii de neguri ce ascunde orasul Targu Lapus.
Farmecul gospodariilor traditionale
Traseul turistic propriu-zis incepe din Costeni. In dreapta ramane splendida biserica de lemn, monument istoric de sec. XVIII apoi cea noua si un magazin satesc. Peste valea Runc, se observa turla argintata a altei biserici de lemn, monument istoric. Se tine drumul pietruit, iar imediat apar casele vechi, modeste dar pitoresc spoite in albastru ultramarin.
Prispele caselor sunt acoperite de vita-de-vie labartata. Dupa aproximativ un km, apare o rastignire apoi o casa traditionala vopsita pitoresc in verde. La NV, se contureaza Satra Pintii si la SE si E versantii sai. Dupa aproximativ un kilometru si jumatate, atrag atentia alte doua gospodarii solitare, una cu prispa de lemn vopsita in albastru ce alterneaza cu visiniu.
Se traverseaza o livada cu pruni ce descinde spre ultimele doua gospodarii ale Costeniului din zona sa NV apoi spre Calea Baii. De la ultima casa, se suie pe un sleau de caruta lutos-bolovanos, apoi pe o culme cu fagi si ciresi salbatici, decorata si cu tufe de paducel, porumbari si macesi pline de fructe.
Pajistea arida este taiata de la E spre V de firul accidentat al unui parau care afluieste in malul drept geografic al vaii Runcului. Panorama se deschide spre gospodariile razlete muntenesti, spre vatra Costeniului, varful Hudin si tibles. Vaile si culmile se intind spre hotarul Baiutului. La NV, apare satra Pintii, Manastirea Satra si indeosebi custura sa andezitica impresionanta.
Policromii autumnale
Se trece albia seaca a parului, bolovanoasa, marnele alternand cu gresii marmorate, nelipsind bolovanii intens rulati si de sorginte vulcanica, antrenati de torente dinspre Satra Pintii. Se urmeaza sleaul de caruta ce trece printr-un cot de poienita, apoi se afunda printre malurile impadurite cu faget matur, splendid aurit. sleaul iese pe un platou, de unde drumul continua prin faget spre NV, pe alocuri deplasarea efectuandu-se printr-un impresionant tunel vegetal policrom.
Se iese intr-o pajiste larga, neregulata. Spre NV se remarca primul marcaj C, care se poate urma pentru a ajunge in drumul auto-forestier Dumbrava, Manastirea Satra, Cornu Satrei. De pe drumul pietruit-inierbat, directia de deplasare se schimba spre dreapta (NE-N) acompaniind, dupa borna silvica II/ 236 inscriptionata pe un fag urias, drumul descendent aproximativ doi km.
Marcajul mountainbikerilor C – albastru pe alb, tine riguros drumul desi, pe alocuri, a fost distrus cu securea. Satra Pintii se afla in stanga padurii dominata de fag si paltini. in dreapta, apar poienile intinse spre Cupseni, Ungureni si Baiut si apoi catre Izvoarele (Bloaja). O limba larga de grohote andezitice continua si dincolo de drum. Dupa grohotisul larg, apar tot mai frecvent bolovani andezitici pretabili prelucrarii lor in monumente funerare slefuite ce sunt ciobiti de pietrari cu scopul de-a vedea culoarea pe sectiune.
Un bolovan imens cu borna silvica II/ 292 ,alb-rosu inscripitionata cu vopsea, ramane la stanga drumului. Se schimba directia, suind pe un drum abrupt de TAF pana la locul unde este acaparat de tufe de mur. De acolo spre dreapta se desprinde o varianta spre V, ce descinde pe malul geografic drept al paraului ce izvoraste din grohote aflate la N de Schitul Satra.
Vechiul drum de TAF spre schit a fost distrus de torente si viituri dupa schimbarea albiei paraului. Grohotele Cornului satrei se vad in dreapta sub un lastaris de fag, conifere si mesteceni tineri.
Panorame…
Ultima parte a drumului spre helesteul inghetat si Schitul Satra are aspectul unui culoar silvic. De aici se pot admira biserica de lemn si schitul tratate cu ulei ars, rastignirea, troita-izvor, toate parasite si neingrijite. Din poiana schitului, panorama se deschide spre Cornul Satrei dar indeosebi spre Izvoarele (Bloaja) si platoul vulcanic Gutai, de la Secatura si Gutaiul Doamnei la Trei Apostoli.
Se continua la SV de schit prin culoarul silvic, descinzandu-se intr-o poienita pentru un binemeritat popas. Custura satrei este la stanga, orientata E-V, cu faget matur spre abruptul sudic si plantatia de conifere, de peste 30 de ani, spre nord. Cerul finalului de octombrie seamana cu o infinita tabla de sah pe un fond albastru deschis.
Dupa popas se coboara prudent spre S-SV, pe un valcel abrupt grohotos-accidentat. Impresionantele coloane andezitice, contrafotii stancosi, apar mai intai in stanga valcelului apoi in dreapta acestuia, spre NV.
Aici se urmeaza poteca ingusta pentru a ajunge in final la grohotele cu muri, urzici si zmeuris ce acopera platoul SV al satrei lui Pintea. Deplasarea seamana cu o minunata plimbare de-a lungul Culmii Prihod care o ia spre V, iesind in coborare catre satul Inau si cu o varianta desprinsa spre NV descinzand in Ciocotis.
Satra Pintii baleiata in soare
Se tine Culmea Prihod spre Inau. Satra Pintii este baleiata magic in soarele dupa- amiezei. Cerul este fantastic decorat cu nori de vata, pufosi, panoramele spre Tg.Lapus, Inau, Pietris, Culmea Preluca dand alte motive de bucurii. Dupa aproximativ doi km, se abadoneaza Culmea Prihod, coborand treptat spre stanga pana in saua larga a Dealului cel Mare.
Se tine versantul estic al Dealului cel Mare, paralel cu incipienta vale Dobricel apoi, speriind trei caprioare ce ies in lunca serpuita a raului Dobricel aproape sec, cu modeste baltiri. Alte doua ori caprioarele o zbughesc speriate. Micasisturile iau treptat locul gresiilor, iar malurile Dobricelului devin stancoase, albia parcurand un scurt si frumos defileu.
Dupa ce se traverseaza meandrele mocirloase ale Dobricelului, se ajunge in coada nordica a lacului amenajat in scopul adaparii vitelor si oilor pasunate in zona. Oglinda apei a scazut cu mai bine de un metru, lasand vederii malul stang aluvionar-bolovanos. Recentele taieri de fagi marcati silvic, din malul drept al lacului, au blocat poteca cu ramuri groase.
Reapare marcajul alb-albastru C-mountainbike pe poteca ce conduce spre fostul izvor potabil taiat in calcare si marne cascadate, acum seci. Se iese la digul de beton armat cu stavilar al lacului amenajat prin 1970 de catre defuncta Intreprindere de Ameliorare si intretinere a Pajistilor Maramures.
Poteca o ia apoi la dreapta, taie pe la baza o suita de valcele si ravene cu eroziuni torentiale. Se ocoleste obarsia unui parau afund si cu destule fosile de scoici marine, dupa care se suie alert la dreapta in sus peste pajisti si holde cu porumb, spre liniile de inalta tensiune ce suie din Targu Lapus via Dealul Bulz spre Inau…
O vreme se traverseaza pe culme, chiar pe sub linia de inalta tensiune spre S, apoi se coteste la dreapta urmand ulita pietruita, trecandu-se printre colibe si cocioabe de romi, iesind la rastignirea din Borcut chiar in timp ce soarele apune dincolo de nevazuta Cufoaia si Culmea Preluca.
Foto: Costeni, Schitul Satra Pintii, lacul Dobricel in Borcut (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
