Ulterior, Inspecţia Judiciară, care a făcut verificări în DNA, a constatat printr-un raport adoptat de CSM în octombrie 2019, că nu numai Serviciul de Combatere a Corupţiei din DNA, înfiinţat special de Kovesi, a investigat magistraţi, ci şi Secţia I din DNA, Secţia II-a din DNA, Serviciul Militar din DNA şi toate cele 14 Servicii Teritoriale din DNA. Ca atare, înfiinţarea Serviciului pe magistraţi a fost doar pretextul prin care tot DNA a pus presiune pe magistratura României.
4 ani și 7 luni a funcționat acest Serviciu în cadrul DNA. Până la înființarea SIIJ (prin lege aprobată de Parlament și CCR), Serviciul pe magistraţi a fost “inventat” prin ordin administrativ al procurorului șef DNA, Laura Codruţa Kovesi, ordinul fiind semnat și de actualul șef al DNA, Nistor Călin și de Marius Iacob, ca adjuncți la vremea aceea.
Serviciul pe magistrați a funcționat în cadrul Secției I a DNA, în scripte coordonată de Marius Iacob, în realitate, condusă de LCKovesi, Gheorghe Popovici (Gigi), Dana Tițian, Gabriela Mirică, oamenii săi apropiaţi iar Gabriela Mirică timp de 1 an a stat delegată ca șefă a Serviciului pe magistrați, fără să fie numită de CSM.
De observat că Serviciul pe magistrați din DNA a fost mai important ca alocare de resurse decât: combaterea corupției în administrația centrală, infracțiunile din achizițiile publice, prejudiciile aduse bugetului public, frauda din fonduri UE, infracțiunile săvârșite de militari, și câteva dintre serviciile teritoriale ale DNA. De altfel, ulterior Secția pe militari din DNA a fost trasformată în Serviciu, pentru că Secția pe infracțiunile săvârșite de militari deranja SRI.
Timp de 4 ani și 7 luni de existență a SCCJ în DNA, întreg DNA a deschis 2902 dosare pe magistrați. 1459 de dosare penale au fost deschise pe 845 procurori și 1443 dosare penale au fost deschise pe 1962 judecători. Doar pe judecători au fost cerute de DNA și aprobate 5935 măsuri de supraveghere.
– Servicii de creare site web
