Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) se afla in centrul atentiei in Parlamentul European. Astfel, Parlamentul European va primi, marti la pranz, o petitie impotriva ACTA cu peste 2,4 milioane de semnaturi, iar dezbateri pe acest subiect vor avea loc marti dupa-amiaza in Comisia de industrie, cercetare si energie (ITRE) si miercuri in Comisia de comert international (INTA).
Semnatarii petitiei se tem ca ACTA ar putea fi o amenintare la adresa internetului liber si deschis. Petitia va fi examinata in cadrul Comisiei pentru petitii a PE (PETI). In urma acestei analize, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigatii preliminare sau ar putea pregati un raport pentru vot in plen.
Petitia a fost initiata de Avaaz, organizatie ce foloseste internetul pentru diferite campanii. Comisia PETI va examina petitia pentru a decide daca este admisibila sau nu. Aceasta procedura dureaza de obicei doua luni, dar in cazuri speciale se lucreaza in regim de urgenta. Daca petitia este declarata admisibila, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigatii preliminare, ar putea trimite petitia unei alte comisii europarlamentare sau ar putea pregati un raport pentru vot in plen.
‘Prin primirea acestei petitii, comisia noastra este din nou abordata pentru a juca un rol fundamental in ascultarea ingrijorarilor cetatenilor europeni si in oferirea unui loc unde acestia isi pot exprima opiniile’, a declarat presedintele PETI, Erminia Mazzoni.
ACTA a fost negociat intre UE si statele sale membre, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore, Coreea de Sud si Elvetia. Odata ce acordul intra in vigoare, orice membru al Organizatiei Mondiale a Comertului poate adera.
Exista temeri ca acordul ar favoriza interesele marilor companii in detrimentul drepturilor cetatenilor. Punerea in aplicare a acordului pe internet este vazuta ca o amenintare la viata privata si drepturile omului. Negocierile au fost denuntate de grupuri ale societatii civile ca fiind lipsite de transparenta si pentru ca nu au inclus tarile in curs de dezvoltare.
Toate statele UE – cu exceptia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei si Olandei – plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore, Coreea de Sud si Elvetia au semnat ACTA.
ACTA nu poate intra in vigoare fara acordul Parlamentului European. Parlamentul European nu poate schimba acordul, avand doar puterea de a-l aproba sau respinge. Deoarece nu exista termen limita pentru decizia asupra acordului, Parlamentul European ar putea sa o amane pe termen nelimitat, ceea ce ar impiedica intrarea in vigoare a ACTA.
Pe 22 februarie 2012, Comisia Europeana a anuntat ca va trimite ACTA la Curtea de Justitie a UE pentru a verifica eventuale incompatibilitati cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Parlamentul European va astepta concluziile Curtii inainte de a se pronunta, dar intre timp, va examina acordul.
Daca PE va vota in favoarea ACTA, atunci Ciprul, Estonia, Slovacia, Germania si Olanda vor trebui sa semneze acordul si toate statele membre vor trebui sa-l ratifice (plus cel putin cinci state din afara UE), inainte ca acesta sa poata intra in vigoare.
Daca Parlamentul European va respinge acordul, ACTA nu va putea intra in vigoare in UE. Totusi, daca sase state din afara UE vor ratifica acordul, acesta va intra in vigoare in tarile respective. Votul in plenul PE este prevazut pentru luna iunie a acestui an.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
