Curtea de Apel Bucuresti a decis ca Gigi Becali sa-i plateasca lui Pavel Corut daune morale de 10.000 de euro pentru ca l-a umit „diavol”, „talhar”, „nenorocit” si „cea mai mare zdreanta de om”, instanta notand, in motivare, ca suma reprezinta „o satisfactie echitabila” acordata scriitorului. In 16 aprilie, la mai bine de trei ani de la primul termen al procesului, Curtea de Apel Bucuresti a hotarat, in procesul de insulta si calomnie intentat de Corut lui Becali, ca finantatorul Stelei sa-i plateasca scriitorului 10.000 de euro drept daune morale, la care se adauga 2.000 de lei, cheltuieli de judecata.
In motivarea acestei decizii, instanta apreciaza ca dreptul paratului la libertatea de exprimare, respectiv al lui Becali, nu justifica afirmatiile acestuia, facute public, in cadrul interventiei telefonice in cursul unei emisiuni la postul OTV la care a participat apelantul reclamant (Pavel Corut) in 24 ianuarie 2010, ca reclamantul ar fi un „diavol”, un „talhar”, un „nenorocit” („cel mai mare nenorocit al neamului romanesc”), „cea mai mare jigodie si cea mai mare zdreanta de om”, care, in opinia Curtii, au depasit limitele libertatii de exprimare, tinta afirmatiilor sale fiind persoana apelantului reclamant.
Instanta considera ca acordarea daunelor morale se justifica atata vreme cat Corut a probat ca Becali a facut, in public, afirmatii calomnioase ti jignitoare la adresa lui, prin care i-a fost produsa o suferinta pe plan moral, social ti chiar profesional si i-a fost cauzat un prejudiciu de imagine, fiindu-i incalcata astfel o componenta a vietii private.
Referitor la banii ceruti de Corut drept despagubiri, Curtea de Apel a apreciat ca „suma de 10.000 euro reprezinta o satisfactie echitabila acordata reclamantului pentru atingerea adusa onoarei, demnitatii si reputatiei sale de scriitor cunoscut, de afirmatiile paratului si este de natura sa impiedice realizarea, continuarea sau repetarea unor asemenea afirmatii daunatoare de catre parat, care este de asemenea o persoana publica si avea la data savarsirii faptei ilicite calitatea de europarlamentar (avuta de Becali la acea vreme – n.r.)”, dupa cum se mentioneaza in documentul citat.
In acelasi context, instanta arata ca „nu poate fi retinuta valoarea (150.000 de euro – n. r.) solicitata de catre persoana ce a suferit prejudiciul moral, deoarece, daca ar fi asa, determinarea unui astfel de prejudiciu ar fi lasata doar la aprecierea subiectiva a persoanei interesate”.
Curtea de Apel Bucuresti subliniaza, de asemenea, ca despagubirile morale „nu trebuie sa constituie un motiv de imbogatire fara justa cauza”.
„Acordarea prejudiciului moral semnifica o reparatie morala de principiu, iar in lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului unor astfel de despagubiri, practica judiciara a stabilit ca despagubirile morale nu trebuie sa constituie un motiv de imbogatire fara justa cauza. In speta, Curtea apreciaza ca daunele morale acordate apelantului reclamant confera acestuia o satisfactie echitabila, in operatiunea de cuantificare a daunelor morale avandu-se in vedere suferinta reclamantului pe plan moral, social ti profesional, prejudiciul de imagine cauzat precum si jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care, atunci cand acorda despagubiri morale, nu opereaza cu criterii de evaluare prestabilite, ci judeca in echitate”, se mai arata in motivare.
In martie 2010, scriitorul Pavel Corut l-a dat in judecata pe Gigi Becali pentru insulta si calomnie si i-a cerut despagubiri de 150.000 de euro, procesul incepand la Tribunalul Bucuresti, in 9 aprilie 2010.
In iunie 2011, Tribunalul Bucuresti a decis ca Becali sa-i plateasca lui Corut 5.000 de lei drept daune morale, hotararea fiind atacata de Corut la Curtea de Apel Bucuresti. In februarie 2012, Curtea de Apel a respins ca nefondat apelul, iar procesul s-a mutat, in faza recursului, la instanta suprema.
In noiembrie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie Civila a admis recursul lui Corut, a casat decizia Curtii de Apel si a trimis cauza, spre rejudecare, la aceasta instanta. Decizia din 16 aprilie luata de Curtea de Apel dupa rejudecarea cauzei nu este definitiva, ea putand fi atacata, cu recurs, la instanta suprema.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
