Statele cu economii dezvoltate care se confrunta cu deficite bugetare ridicate ar trebui sa inceapa sa pregateasca cetatenii pentru masurile de austeritate de care va fi nevoie incepand de anul viitor, a avertizat, duminica, John Lipsky, first deputy managing director al FMI, citat de Reuters.
Oficialul a aratat ca ajustarile necesare vor fi atat de semnificative incat vor impune restrictii asupra sistemelor de ajutoare de sanatate si sistemelor de pensii, vor determina scaderea cheltuielilor publice si introducerea unor masuri de majorare a veniturilor bugetare din taxe, atat prin modificari ale politicii fiscale cat si prin imbunatatirea administrarii sistemului finantelor publice, adica o mai buna colectare a impozitelor.
„Abordarea provocarii fiscale este o prioritate cheie pe termen scurt, deoarece temerile legate de sustenabilitatea fiscala ar putea submina increderea in relansarea economica. Deja am vazut ca, in mai multe tari cu niveluri exceptional de ridicate ale datoriei publice si deficitului bugetar, primele de risc suveran (costul datoriei de stat – n.r.) au crescut puternic, punand presiune asupra tarilor afectate si crescand riscul de posibile deversari la scara larga”, a aratat Lipsky intr-un discurs sustinut duminica la China Development Forum, la Beijing.
Pentru marile economii dezvoltate, mentinerea masurilor de stimulare fiscala in 2010 este adecvata, insa consolidarea ar trebui sa inceapa de anul viitor daca se doreste o relansare economica sustenabila.
In primul rand, autoritatile ar trebui sa inceapa sa transmita clar populatiei motivele pentru care revenirea la politici fiscale prudente este o conditie necesara pentru sustinerea cresterii economice, a spus oficialul FMI.
Fondul Monetar International estimeaza ca, prin cresterea dobanzilor reale, mentinerea datoriei publice la nivelurile de dupa criza ar putea reduce potentialul de crestere economica al economiilor avansate cu pana la o jumatete de punct procentual pe an.
In al doilea rand, institutiile fiscale trebuie consolidate pentru a face fata efectelor ajustarilor. Printre potentialele masuri aflate la discretia guvernelor in acest sens se numara consolidarea legislatiei de responsabilitate fiscala si imbunatatirea sistemelor de colectare a taxelor si impozitelor.
In al treilea rand, reformarea sistemelor beneficiilor de stat, prin masuri precum cresterea varstei de pensionare, ar avea efecte fiscale favorabile pe termen lung, fara a afecta semnificativ cererea agregata pe termen scurt, a continuat Lipsky.
Oficialul FMI a descris o perspectiva sumbra a ajustarilor fiscale necesare pentru a ameliora problemele sistemelor finantelor publice, noteaza Reuters.
Datoria generala guvernamentala bruta a economiilor dezvoltate va creste de la o medie de 75% din Produsul Intern Brut la sfarsitul anului 2007 la 110% din PIB la finele anului 2014, presupunand ca masurile temporare anticriza vor fi retrase in urmatorii ani.
Reducerea indicatorului la media anterioara crizei de circa 60% din PIB pana in anul 2030 ar necesita consolidarea balantei structurale primare (inainte de plata dobanzilor) de la un deficit de circa 4% din PIB in acest an la un excedent de 4% din PIB in 2020, si conservarea acestui nivel pana in 2030.
„Acest obiectiv ar reprezenta in sine un efort urias, insa in fapt orice imbunatatire a balantei in urmatorii ani va trebui sa fie realizata inotand impotriva unui val deja crescand de cheltuieli pe beneficii de sanatate si pensionare„, avertizeaza Lipsky.
In plus, eliminarea treptata a masurilor anticriza ar contribui cu numai 1,5% din PIB la ajustarea fiscala.
„Astfel, simpla mentinere a indicatorilor la nivelurile de dupa criza va necesita noi masuri de politica fiscala”, a subliniat oficialul FMI.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
