CRIMELE COMUNISMULUI – Actiune de identificare si deshumare a maramureseanului Gheorghe Pasca si a bistriteanului Gavrila Rus, ucisi de Securitate in 1956

Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) in parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), organizeaza in zilele de 28 si 29 aprilie 2014 o actiune de investigatii arheologice in orasul Nasaud, jud. Bistrita-Nasaud. Actiunea prevede cautarea, identificarea si deshumarea osemintelor ce apartin lui Gheorghe Pasca si Gavrila Rus, victime ale Securitatii ucise prin impuscare in urma unei confruntari armate desfasurate in apropierea satului Bichigiu, jud. Bistrita-Nasaud.

Gheorghe Pasca s-a nascut la 13 aprilie 1901 in localitatea Salistea de Sus, jud. Maramures. Parintii sai au fost Gavrila si Maria, acestia avand impreuna 12 copii. Gheorghe Pasca avea ca preocupari principale dogaritul, albinaritul si mai ales vanatoarea, fiind un bun cunoscator al muntilor si padurilor din zona Maramuresului. Treptat, a ajuns la o stare materiala relativ prospera, devenind o persoana cunoscuta in zona, la aceasta contribuind hotarator prestigiul si popularitatea sa, calitatile sale de vanator vestit dar si cununarea multor familii tinere din zona. A fost casatorit cu Anisia, cu care insa nu a avut copii.

Potrivit unor marturii, Gheorghe Pasca a intrat in vara anului 1946 in conflict cu autoritatile ca urmare a refuzului sau de a-si preda pusca de vanatoare cu luneta, asa cum erau dispozitiile legale de atunci. Cautat apoi de Siguranta Statului, si-a parasit gospodaria si s-a refugiat in munti. Alte marturii sustin ca Pasca ii detesta pe comunisti, manifestandu-se in mai multe randuri deschis impotriva acestora. Oricum, el a devenit destul de repede un proscris pentru regimul comunist.

Presiunile asupra membrilor familiei Pasca aveau sa fie tot mai puternice in perioada urmatoare, ceea ce l-a determinat si pe fratele sau Dumitru sa-si paraseasca locuinta si sa se alature lui Gheorghe Pasca, in 1949. Concomitent, in comuna invecinata, Dragomiresti, au fost depistate persoanele implicate in organizatia „Lupta impotriva comunismului”, acestea fiind nevoite sa se refugieze in munti. Pentru o scurta perioada de timp fratii Pasca s-au integrat in acest grup, insa dupa uciderea lui Dumitru de catre securisti, in februarie 1950, Gheorghe Pasca a preferat sa reziste mai mult izolat, sporindu-si astfel sansele de supravietuire. A pastrat insa legatura cu membrii acestei organizatii, furnizandu-le informatii, arme si munitii pana la anihilarea treptata a tuturor componentilor grupului.

In continuare au existat mai multe tentative ale Securitatii pentru a-l captura pe Pasca, insa acesta a reusit sa le dejoace. in decembrie 1950, Securitatea a trimis-o in munti pe Ioana Vlad, o tanara din Salistea de Sus, pentru a-l gasi pe Pasca si a comunica locul in care acesta se afla. Ioana era nascuta in 1925 si se cunostea de mai mult timp cu Pasca, pe care l-a sprijinit clandestin in mai multe randuri. Acesta a lamurit-o insa sa nu se mai intoarca in sat si sa ramana alaturi de el. Cei doi au trait impreuna pana in iunie 1953, in acest timp nascandu-se o fetita, Ioana, si se astepta un al doilea copil. Au locuit mai mult intr-un bordei sapat in Magura Telciului, un loc situat in zona comunei Telciu din nordul jud. Bistrita-Nasaud. Pe baza unor informatii obtinute de la un localnic, in iunie 1953 trupele de securitate i-au impresurat pe cei doi in timp ce se aflau in acel bordei. Ioana Vlad a fost prinsa, insa Gheorghe Pasca a reusit sa scape. Ioana Vlad a trecut prin interogatoriile Securitatii si a fost inchisa la penitenciarul din Satu Mare unde, la 23 august 1953, a nascut al doilea copil, pe Gheorghe.

Dupa patru luni de detentie, Ioana Vlad a fost eliberata si s-a reintors acasa, fiind tinuta permanent sub observatie. in anii ce au urmat, Gheorghe Pasca si-a vizitat pe ascuns in mai multe randuri familia. Securitatea supraveghea cu maxima atentie zona in care activa partizanul, controland si interogand orice persoana suspectata ca ar fi in legatura cu el, uneori recurgand chiar si la tortura pentru a forta oamenii sa vorbeasca. 

La inceputul anului 1955, Gheorghe Pasca s-a stabilit intr-un adapost amenajat intr-o padure din apropierea satului Bichigiu, com. Telciu, jud. Bistrita-Nasaud, localitate situata in partea de sud a Muntilor Tibles, la 23 de km spre nord-vest fata de orasul Nasaud. Lui Pasca i se alaturase in primavara acelui an un tanar din Bichigiu, Gavrila Rus, nascut in 1934, ce dezertase din armata in timpul efectuarii stagiului militar, fiind incorporat la o unitate de munca. Acesta era fiul lui Mihaila Rus, un cunoscut gospodar din localitate ce era considerat de autoritati drept chiabur. Mihaila Rus a fost persoana care i-a sprijinit constant pe cei doi fugari, aprovizionandu-i permanent cu alimente si cu cele necesare traiului in padure.

Pentru acest lucru el a fost arestat si torturat de Securitate la Nasaud, fiind determinat sa marturiseasca locul unde se aflau ascunsi cei doi partizani. Se cunoaste ca Securitatea a organizat in zona satului Bichigiu o ampla actiune pentru prinderea si lichidarea celor doi fugari. In ziua de 5 februarie 1956, mai multe cadre operative insotite de trupe de la Batalionul de Securitate din Floresti-Cluj au fost deplasate si desfasurate pentru blocarea si cercetarea zonei. Actiunea s-a desfasurat cu rapiditate si partizanii au fost luati prin surprindere. In urma confruntarii armate, in conditii controversate si inca nelamurite pe deplin, Gheorghe Pasca si Gavrila Rus au fost ucisi prin impuscare.

Cadavrele celor doua victime au fost transportate in aceeasi zi la sediul Securitatii din Nasaud, unde au fost tinute vreme de cateva zile pentru a putea fi vazute de localnici, fiind apoi ingropate in cimitirul orasului. Majoritatea marturiilor indica faptul ca trupurile victimelor au fost introduse intr-o groapa comuna, insa trebuie avuta in vedere si varianta, sustinuta de unii, dupa care inhumarile s-au facut in doua gropi aflate in plan alaturat. Moartea lui Gheorghe Pasca si Gavrila Rus a fost consemnata in Registrul Starii Civile de la Primaria orasului Nasaud la data de 6 februarie 1956.

Actiunea de deshumare va fi efectuata de o echipa specializata de arheologi si istorici, coordonata de Gheorghe Petrov de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alaturi de care se vor afla Marius Oprea, Paul Scrobota si Horatiu Groza. Investigatiile se vor desfasura in prezenta reprezentantilor Parchetului Militar din Cluj, care a fost sesizat de catre IICCMER in privinta acestui asasinat. La fata locului se vor afla si reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe.
Sursa: Emm