Creierul nu poate concepe propria moarte. Mecanismul de apărare descoperit de cercetătorii din Israel

Avertisment: Această ştire este despre moarte, fapt ce v-ar putea face să vreţi să schimbaţi pagina. Asta pentru că, după cum spun unii cercetători, creierul nostru se străduieşte să evite orice fel de gând care ar putea să ne facă să reflectăm asupra propriei morți, relatează The Guardian.

Un studiu al cercetătorilor israelieni de la Universitatea Bar Ilan arată că creierul uman blochează frica existenţială de moarte, categorizând-o ca fiind un eveniment nefericit ce îi afectează doar pe ceilalţi.

„Creierul nu acceptă că moartea este ceva ce i se poate întâmpla subiectului. Avem acest mecanism primitiv care face ca atunci când primim informaţii care asociază moartea cu persoana noastră să nu le considerăm ca fiind valide”, spune Yair Dor-Ziderman, unul dintre cercetătorii implicaţi.

Mecanismul ar fi un avantaj evolutiv pe care oamenii îl dezvoltă în primii ani de viaţă pentru a fi folositor spiritului de autoconservare. „Faptul că oamenii au devenit suficient de conştienţi de sine încât să îşi conştientizeze şi propria moarte e problematic din punct de vedere biologic. Iar acest mecanism ne ajută să depăşim inconvenientul”, spune Dor-Ziderman.

Pentru a investiga felul în care creierul percepe gândurile referitoare la moarte, cercetătorii israelieni au folosit un test care trimite semnale de surprindere spre creier. Ei le-au cerut voluntarilor să privească un ecran pe care apăreau constant mai multe chipuri, iar în acest timp le era monitorizată activitatea cerebrală. Faţa persoanei care privea ecranul apărea din când în când alături de cuvinte precum „înmormântare” sau „îngropat”, urmată apoi de aceleaşi cuvinte care apăreau însă împreună cu faţa unui străin.

Cercetătorii au observat că atunci când feţele subiecților apăreau alături de aceste cuvinte, creierul lor îşi închidea, pur şi simplu, sistemul de predicţie. Astfel, el refuza să se asocieze cu ideea de moarte, iar semnalele de surprindere lipseau cu desăvârşire.

„Aceste observaţii sugerează că ne apărăm de astfel de ameninţări existenţiale prin asocierea ideii de moarte doar cu celelalte persoane. Nu putem nega în mod raţional că vom muri, dar asociem ideea cu alte persoane, nu cu noi”, au conchis cercetătorii.