Coordonatorul proiectului, Stan Crawford, a spus, de altfel, ca in momentul in care proiectul a fost dezbatut de comunitatea din Sherwood, lumea i-a catalogat pe initiatori fie “nebuni”, fie “idioti’. Cu toate acestea, dupa 10 ani, proiectul pare sa fi reusit, pentru ca pe locul minei inchise a fost creat un adevarat orasel ecologic.
Povestea “orasului in oras” a aparut in 1994, dupa ce mina de carbune din Sherwood a fost inchisa de propietari fara explicatii. Stan Crawford, pe atunci lider sindical, si cei 600 de colegi ai sai s-au vazut pe drumuri si au incercat sa isi salveze familiile si comunitatea.
“Cel mai apropiat oras este la 20 de kilometri. Locuri de munca nu prea erau, iar oamenii erau speriati. Intreaga comunitate s-a implicat in gasirea unor solutii. Atunci a aparut ideea sa facem un <<sat de energie>> pe locul unde era amplasata mina. Aceasta era amplasata chiar in centrul localitatii, intr-o zona muradara.”, a rememorat Crawford inceputurile proiectului.
“Sat de energie” in mijlocul unui oras minier
Initiatorii au negociat un an si jumatate vanzarea terenului pe care in final l-au cumparat cu banii comunitatii. Totul a fost demolat, in centrul localitatii ramanand un imens spatiu viran. Localnicii din Sherwood au constituit o cooperativa – Sherwood Energy Village – , iar din contributiile banesti ale localnicilor au fost cumparate 38 de hectare de pamant. Pe aceasta suprafata a inceput sa fie construit un sat ecologic, cu spatii comerciale, pentru birouri si de recreere.
Stan Crawford a declarat ca a fost nevoie de o finantare de 4,2 milioane de lire sterline ca proiectul sa poata fi demarat. Incetul cu incetul, acesta s-a conturat, finantarile au inceput sa intre in contul asociatiei cooperatiste, astfel ca dupa sase ani de la inchiderea minei au inceput lucrarile de constructie. Au inceput sa fie ridicate birouri, magazine, depozite, toate construite din materiale ecologice si alimentate cu surse de energie alternativa – geotermica, eoliana si solara.
Efortul financiar a fost unul foarte mare la inceput, dar, potrivit declaratiilor lui Crawford, acestea vor fi amortizate in timp. Intretinerea spatiilor costa foarte putin, facturile de incalzire fiind egale cu zero. Acest lucru i-a convins pe foarte multi sa se mute in oraselul ecologic, astfel incat cererile pentru constructia de case este foarte mare.
Autoritatile maramuresene doar viseaza la asa proiect
Dupa finalizarea proiectului, peste 1.100 de persoane vor lucra in “micul oras ecologic”, unde principalele surse de energie sunt vantul, soarele si caldura pamanului. Cum costurile de intretinere sunt mici, autoritatile maramuresene au reactionat imediat. I-a dezumflat insa auzul sumei de pornire a investitiei, primarii localitatilor miniere care vor fi afectate de inchiderea companiei Remin Baia Mare stiind ca nu vor putea accesa fonduri atat de importante.
Modelul cooperatist britanic de reabilitare a zonelor miniere a fost notat in agendele oficialitatilor, dar, mai mult ca sigur, va ramane doar acolo pentru ca neincrederea in realizarea unui oras ecologic in comunitatile miniere din Maramures este mare.
Sursa: Meda Muntean
– Servicii de creare site web
