CERCETARI ARHEOLOGICE – PREMIERA – Maramuresenii vor putea sti cum arata judetul lor in epoca bronzului, adica in secolul 14 i.Hr.

Cercetarile recente facute pe santierul arheologic de la Lapus, unde exista o necropola datand din epoca bronzului, au scos la iveala cateva descoperiri care au atras atentia intregii comunitati de specialisti din Europa. Inclusiv presedintele Comisiei Europene a Arheologilor, britanicul Anthony Harding, a fost in vizita pe santierul arheologic maramuresean, ceea ce denota importanta acestuia pentru cercetatorii interesati de epoca bronzului si de civilizatiile europene care locuiau atunci pe acest teritoriu.

Judetul Maramures ar putea fi beneficiarul unui proiect derulat de Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Maramures in parteneriat cu Universitatea “Ludwing Maximilian” din Munchen (Germania) si Universitatea “Cardinal Wyszynski” din Varsovia (Polonia).

Maramuresenii vor putea sa afle cum arata judetul in epoca bronzului, adica in secolul 14 i.Hr., cu mult timp in urma, pentru ca, in afara sapaturilor de la Lapus, doi botanisti au recoltat probe de polen din zona Creasta Cocosului, care urmeaza sa fie analizate in laborator. Datarea cu Carbon 14, una extrem de precisa, ii va ajuta atat pe specialisti, cat si pe maramuresenii de rand sa cunoasca istoria locurilor. Probele vor fi folosite pentru reconstituea habitatului din epoca bronzului, dupa cum a declarat directorul Muzeului de Istorie si Arheologie Maramures, Viorel Rusu.

”Este un proiect interdisciplinar, care implica arheologi, paleontologi, dar si botanisti. Acestia din urma au luat probe de polen dintr-un filon important descoperit in Creasta Cocosului, pe care le vor analiza si vor putea sa afle cum a fost mediul ambiant in epoca bronzului. Sunt date extrem de importante, iar o cercetare de o asemenea anvergura nu s-a mai facut in Maramures”, a declarat Viorel Rusu.

Cercetarile de la Lapus, facute sub supravegherea dr. Carol Kacso, arheolog al muzeului de istorie baimarean, au indicat ca civilizatia din zona ar putea fi mai veche cu 100 de ani decat s-a crezut initial. ”Necropola a ajuns foarte cunoscuta in mediul arheologic european, iar civilizatia Suciu de Sus, de asemenea”, a spus Kacso. In unul dintre tumulii cercetati in aceasta vara s-au descoperit structuri din lemn, atipice pentru o constructie care servea drept mormant, insa arheologii s-au ferit sa traga concluzii pripite. Carol Kacso a aratat ca urmeaza ca toate probele si fragmentele sa fie analizate si apoi interpretate si abia apoi se vor putea trage concluzii, mai ale ca vor urma dezbateri pe plan international despre descoperirile din Maramures.

CITESTE SI:

Sursa: M.M.