Reducerea consumului de prajeli poate scadea riscul de dementa, au conchis cercetatori americani in urma unui studiu realizat pe soareci care a asociat o serie de compusi gasiti de regula in carnea si ouale prajite cu unele semne ale bolii Alzheimer, relateaza marti cotidianul britanic Daily Mail.
Compusii chimici problema se gasesc indeosebi in slanina, dar si in diversi biscuiti si produse de patiserie, iar cercetatorii sustin ca reducerea consumului acestora ar putea contribui la prevenirea instalarii dementei sau chiar la revenirea memoriei pierdute.
Studiul realizat la Mount Sinai School of Medicine din New York s-a concentrat asupra compusilor cunoscuti ca produse finale ale glicolizei avansate, sau AGE. Acestia se formeaza in urma incalzirii grasimilor, proteinelor si zaharului, fiind intalniti la niveluri ridicate in slanina, carnati, pizza si burgeri, si mai cu seama in urma prajirii sau prelucrarii pe gratar ori in cuptor, in timp ce fierberea nu duce la formarea lor.
Cercetatorii au urmarit evolutia unei grupe de soareci hraniti cu mancare avand un nivel de AGE proportional cu cel din dieta occidentala si a unei alte grupe hranite cu jumatate din acel nivel. Desi consumul de calorii a fost acelasi la amandoua grupele, doar soarecii din prima grupa au suferit probleme de memorie, invatare si coordonare, odata cu inaintarea in varsta. Mai mult, organismul lor a produs o cantitate mai mica dintr-o proteina careia i se atribuie un rol anti-imbatranire si creierele lor contineau beta-amiloid, un fragment dintr-o proteina considerat unul din semnele specifice bolii Alzheimer.
Rezultatele unor experimente in care au fost implicati oameni au fost similare, noteaza Daily Mail. Astfel, teste facute asupra unor pensionari sanatosi au aratat ca doar cei care consumasera AGE in cantitati mari au devenit mai uituci, lunile urmatoare. Desi mai este nevoie de studii suplimentare pe acest subiect, cercetatorii sunt de parere ca reducerea acestor compusi din alimentatie ar putea contribui la imbunatatirea acuitatii mentale si la combaterea “epidemiei” de Alzheimer, dar si a diabetului, dupa cum a relatat jurnalul Academiei nationale de stiinte.
Prof. Simon Lovestone, de la Universitatea Oxford, a apreciat in ce-l priveste ca solutia nu va consta pur si simplu in reducerea consumului unui tip de aliment si cresterea altuia, dar si-a exprimat speranta ca se vor descoperi noi tratamente impotriva dementei pe masura ce se va stabili cum anume apar disfunctiile din organism si creier.
Dr. Simon Ridley, de la Societatea de Alzheimer din Marea Britanie, a subliniat la randul sau ca dementa apare din cauze complexe si riscul aparitiei ei ar putea fi influentat de mai multi factori genetici si de mediu care nu sunt pe deplin intelesi. “Pana una-alta, toate dovezile indica faptul ca o dieta echilibrata poate contribui la scaderea riscului de Alzheimer, in cadrul unui stil de viata sanatos care cuprinde miscare in mod regulat, renuntarea la fumat si tinerea sub control a tensiunii arteriale si a greutatii”, a punctat dr. Ridley.
Sursa: Agerpres