Vezi VIDEO
Boboteaza este ziua care inchide ciclul sarbatorilor de iarna. In satul romanesc ea este foarte bine marcata, pentru ca fiecare inceput trebuie sa aiba si o finalitate iar sfarsitul trebuie sa stea sub semnul binelui, deoarece de acum incolo omul reintra in contact cu profanul, cu viata lui de zi cu zi. Tocmai de aceea, ajunul Bobotezei si sarbatoarea propriu-zisa sunt pline de obiceiuri si traditii pastrate din mosi-stramosi.
Traditia spune ca in aceasta zi nimeni nu se spala pe fata decat cu apa sfintita, apa pe care oamenii o folosesc si pentru a stropi holdele, grajdurile si vitele, ca sa fie ferite de pericole si boli pentru tot anul. De Boboteaza se inchid si cerurile, iar cel ce vede aceasta minune va avea noroc tot anul.
“Pana acum cerurile pamantului au fost deschise. Cam pe la Sfantul Andrei s-au deschis cerurile si s-a comunicat direct intre toate planurile lumii, ba chiar se spune ca oamenii buni l-au putut vedea pe Dumnezeu alaturi de ei, pe Sfantul Nicolae sau pe Sfantul Vasile. Pamantul si cerurile se inchid acum, totul intra intr-o normalitate ce tine de natura profanului, dar nu pierde relatia cu sacrul si atunci toate spiritele malefice se intorc acolo unde le este locul”, a explicat etnologul Delia Suiogan.
In satele din Maramures se mai pastreaza si astazi obiceiul chizesilor, acei tineri care il insotesc pe preot la sfintitul gospodariilor si care au rolul de a imprastia seminte in casele oamenilor, vestind astfel un an bogat.
“Preotii vin insotiti de copii. Maramuresul pastreaza inca aceasta frumoasa traditie a tizesilor sau a chizesilor. Copiii acestia au un rol foarte important, pentru ca ei poarta asupra lor traistute pline cu seminte de grau, porumb, ovaz si vin inaintea preotului, avand un ritual frumos. Ei intra in casa omului si trebuie sa imprastie semintele. Este un ritual frumos al rodirii, pentru ca noul an care incepe trebuie sa stea sub semnul rodului bogat”, a spus Delia Suiogan.
Fetele nemaritate au, din nou, sansa de a-si visa ursitul, dar pentru asta au nevoie de o crenguta de busuioc furata tocmai din buchetul preotului.
“Cand vine preotul la sfintit, cu acel buchet de busuioc curat, fetele trebuie sa fure o ramurica si sa o puna sub perna in Ajunul de Boboteaza, in noaptea de 5 spre 6 ianuarie, pentru a-si visa ursitul. De asemenea, aceeasi ramurica poate fi dusa pe malul unei ape curgatoare si lasata acolo peste noapte. Daca pe ea se prinde gheata, inseamna ca vin petitori multi si ca fata se va marita”, a adaugat Delia Suiogan.
In Tara Lapusului, de Boboteaza este intalnit un alt ritual foarte vechi, cel al Mosilor. Cu aceasta ocazie, oamenii duc la biserica numeroase cosuri cu bucate pe care le sfintesc, iar dupa aceea se organizeaza mese comune, pe lespezi de piatra puse in curtea bisericii.
Sursa: Tania Purcaru
– Servicii de creare site web
