Înainte de debutul Postului Mare, ortodocșii marchează începutul Săptămânii Albe, o perioadă dedicată pregătirii spirituale și acomodării treptate la rigorile ascezei. În această săptămână, carnea este interzisă, însă tradiția bisericească permite anumite excepții: laptele, brânza, ouăle și peștele pot fi consumate. Practica are rolul de a facilita o tranziție lină, atât fizică, cât și sufletească, către perioada strictă de post.
Săptămâna Albă nu este doar o etapă culinară, ci și un timp esențial de reflecție, rugăciune și pregătire spirituală înainte de cel mai aspru post al anului.
În 2026, Săptămâna Albă se desfășoară între 16 și 22 februarie, reprezentând perioada de tranziție dintre Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, prăznuită pe 15 februarie, și începutul Postului Mare, care debutează luni, 23 februarie. Această săptămână marchează Lăsatul secului de carne și constituie un interval de pregătire sufletească, în care credincioșii se obișnuiesc treptat cu rigorile postului de 40 de zile și cu introspecția care precede Sărbătoarea Învierii.
Denumirea de „Săptămâna Albă” provine de la specificul alimentar al acestei perioade, în care sunt permise alimentele „albe”, precum laptele, brânza, smântâna și ouăle. Termenul simbolizează însă nu doar culoarea produselor, ci și puritatea și lumina, sugerând trecerea treptată de la alimentația obișnuită la rigorile Postului Paștelui.
„Săptămâna Brânzei” nu reprezintă doar o etapă pregătitoare în calendarul ortodox, ci un timp în care credința, tradiția și valorile comunitare se împletesc armonios, marcând începutul drumului către Postul Mare.
– Servicii de creare site web
