Prima roca de pe Marte analizata de robotul american Curiosity, cu ajutorul a doua dintre instrumentele sale, are o compozitie neobisnuita in comparatie cu ceea ce se cunostea pana de curand despre planeta rosie, au anuntat responsabilii misiunii. Compozitia acestei roci, de dimensiunea unei mingi de fotbal, seamana cu a celor – rare, dar cunoscute pe Terra – care provin din vulcani.
„Roca este similara in ceea ce priveste compozitia cu un tip care se gaseste in multe regiuni vulcanice”, a spus Edward Stolper, de la Institutul de Tehnologie din California, unul dintre principalii membri ai misiunii Curiosity.
„Dar avand la dispozitie doar o singura mostra din acest tip, in acest stadiu, este dificil de aflat daca roca este rezultatul aceluiasi proces ca cel intalnit pe Terra„, a mai spus acesta, adaugand ca este „o ipoteza logica pentru a-i explica originea”.
Pe Pamant, aceste roci sunt in general formate in mantaua planetei, sub crusta, pornind de la cristalizarea magmei relativ bogata in apa, la presiuni puternice, a explicat cercetatorul.
Roca, botezata „Jake Matijevic”, a fost examinata de la distanta cu un spectrometru cu raze X din particule alpha, montat pe bratul robotizat, dar si cu ajutorul laserului de care dispune robotul, numit ChemCam.
Curiosity, dotat cu zece instrumente stiintifice, va analiza curand si compozitia primului esantion de sol martian prelevat. Robotul, oprit pe o ridicatura de nisip, a colectat esantion de sol pentru a curata si testa materialul de prelevare geologica.
Robotul american Curiosity a descoperit, in septembrie, pe solul martian, pietre ce provin din albia unui fost parau, confirmand astfel ipoteza referitoare la prezenta apei in trecutul planetei rosii.
Destinatia finala a robotului Curiosity este Muntele Sharp, aflat la o distanta de opt kilometri de punctul sau de plecare. Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel putin trei luni, intrucat roverul strabate circa 100 de metri pe zi. Curiosity, un rover cu sase roti, care are la bord 10 instrumente stiintifice de ultima generatie, a ajuns pe suprafata martiana pe 5 august, iar misiunea sa, aceea de a afla daca planeta rosie ar putea intretine viata microbiana, va dura doi ani.
Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezinta prima misiune de astrobiologie lansata de NASA, dupa succesul sondelor martiene Viking din anii 1970, fiind, totodata, cel mai sofisticat si mai performant laborator stiintific robotizat trimis vreodata de pamanteni pe o alta planeta.
Sursa: Mediafax