De la Paris la Sofia si de la Atena la Budapesta, partidele populiste sunt curtate de Rusia lui Vladimir Putin, care vad in ele un cal troian impotriva Uniunii Europene, a criticilor si sanctiunilor sale, comenteaza agentia France Presse.
Frontul National din Franta, Syriza din Grecia si Jobbik din Ungaria sunt cele mai cunoscute formatiuni de acest fel. Altele, cum ar fi UKIP din Marea Britanie, se limiteaza la o „neutralitate” binevoitoare fata de Putin.
Obiectivul de „a pune sub semnul intrebarii UE” este cel care le reuneste si le aliniaza alaturi de o Rusie care spera la „o Europa slabita si divizata”, afirma politologul ungar Peter Kreko.
Pe termen mai lung, Kremlinul mizeaza pe accederea la putere a acestor partide, care variaza de la extrema-dreapta la stanga radicala, pentru a schimba Europa si a o desprinde de NATO si SUA.
„Moscova vrea sa aiba relatii cu toate fortele loiale Rusiei. Este vorba de a stabili legaturi pe termen lung”, confirma analistul rus Konstantin Kalacev, din cadrul Grupului de Experti Politici.
Aceste partide servesc de asemenea comunicarii interne a Kremlinului. Astfel, eurodeputati ai Frontului National din Franta sau ai FPO din Austria s-au aflat, de exemplu, ca „observatori” in 2014 la referendumul de anexare a Crimeii la Rusia, atestand ulterior buna desfasurare a scrutinului in interviuri la televiziuni rusesti.
Expertul in extrema-dreapta Jean-Yves Camus identifica “mirosuri neplacute” de Razboi Rece in acest „mod vechi de a face propaganda si de a gasi relee, care vine din perioada comunista”.
Insa, dincolo de acest lucru, insista Camus, „exista o comunitate de valori”, manifestata, de exemplu, prin denuntarea casatoriilor intre persoane de acelasi sex, un subiect care alimenteaza tema decadentei Europei, “extrem de la moda la Moscova”.
Strategia de seductie vizeaza de asemenea si o parte a stangii europene. „In Germania, stanga este cea mai critica in privinta politicii lui Merkel” fata de Rusia, afirma Kalacev.
Iar astfel de partide au si castiguri de pe urma apropierii de Moscova. Frontul National a primit un imprumut de noua milioane de euro de la o banca rusa, Czech Russian Bank, insa respinge orice legatura intre acest credit si pozitiile sale.
Site-ul francez de stiri Mediapart a sugerat o legatura intre finantarea din partea Rusiei a Frontului National si sprijinul acestui partid pentru politica lui Vladimir Putin, pe baza unui SMS intre oficiali rusi dezvaluit de hackeri. Sefa FN, Marine Le Pen, a calificat aceste acuzatii ca fiind “delirante”.
Chiar daca suspiciunile sunt numeroase, nu exista probe privind vreun alt caz de finantare directa decat imprumutul pentru FN, chiar daca afacerea WikiLeaks, de exemplu, a dezvaluit ca ambasada americana la Sofia s-a declarat ingrijorata de posibile finantari rusesti pentru partidul ultranationalist bulgar Ataka.
Volen Siderov, liderul Ataka, si-a lansat de la Moscova campania pentru alegerile europene din 2014. Era momentul exploziei crizei ucrainene, in care majoritatea partidelor populiste europene au luat partea Rusiei.
Frontul National, in special, repeta cu regularitate ca estul Ucrainei si Crimeea sunt leagane istorice ale Rusiei.
Noul premier grec Alexis Tsipras, pe atunci in opozitie, s-a deplasat de asemenea la Moscova in mai 2014, la doua luni dupa anexarea Crimeii.
Cazul partidului sau Syriza, clasificat extrem de la stanga in spectrul politic, ilustreaza irelevanta etichetelor politice atunci cand vine vorba de relatiile cu Moscova. Fostul comunist Nikos Kotzias, ministru de externe in guvernul Tsipras, a fost fotografiat in 2013 cu influentul ultranationalist rus Aleksandr Dughin.
Alexis Tsipras si Nikos Kotzias au ajuns intre timp la putere. Si, chiar daca noul guvern grec afirma cu regularitate ca va incerca sa obtina finantare din partea Rusiei, Syriza nu mai sustine iesirea Greciei din NATO. Totusi, in opinia fostului consilier american pe aparare Zbigniew Brzezinski, Atena ar putea “paraliza” prin dreptul de veto un raspuns al NATO la o incalcare a apararii sale colective de catre Moscova.
Peter Kreko releva ca, la acest moment, campania Kremlinului si a releelor sale populiste nu a afectat unitatea europenilor privind sanctiunile aplicate Rusiei.
Insa, in opinia lui Konstantin Kalacev, strategii aripii drepte a Kremlinului urmaresc mai mult. In opinia lor, „vine o noua Europa” si „acum trebuie stabilite legaturi cu cei care vor fi utili in viitor”, cand „Europa ar putea schimba macazul”, a mai explicat el.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
