Parlamentarul roman a muncit in plen, in toate cele cinci luni ale sesiunii proaspat incheiate, mult mai putin decat lucreaza, intr-o singura luna, un salariat cu program standard de opt ore. Pe de alta parte, doar 30% din legile adoptate au fost initiative parlamentare, restul venind de la Guvern.
Un salariat cu program standard de opt ore, care lucreaza, in medie, 22 de zile in fiecare luna, totalizeaza circa 176 de ore la serviciu lunar. Senatorii au cumulat, in cele 36 de sedinte de plen din februarie pana in iunie, inclusiv in sesiunea extraordinara din iulie, aproape 104 ore de lucru, in care au dezbatut si votat proiecte de legi, Ordonante ori au sustinut declaratii politice. In cazul deputatilor, este vorba de 35 de sedinte de plen, care reprezinta in total aproape 94 de ore. Asadar, parlamentarii s-au situat, in ceea ce priveste orele petrecute in plen in toate cele cinci luni de zile cat a durat sesiunea parlamentara, sub numarul de ore muncite, doar intr-o singura luna, de catre un salariat cu program standard.
Pe de alta parte, la sedintele de plen ale Senatului si ale Camerei Deputatilor se adauga cele opt sedinte de plen comun ale celor doua Camere ale Parlamentului.
Senatorii si deputatii au avut cate doua zile de plen pe saptamana in sesiunea proaspat incheiat, luni si marti. La acestea se adauga timpul petrecut in sedintele Comisiilor parlamentare de specialitate, de obicei tot lunea si martea, inainte sau dupa plen, insa uneori si in zilele de miercuri.
Cu toate acestea, majoritatea parlamentarilor parasesc Capitala inca de miercuri pentru a se deplasa in teritoriu. Acolo, conform programului oficial, alesii ar trebui sa aiba activitate in circumscriptiile electorale, pentru a-si consulta alegatorii. Cu toate acestea, presa a relatat, in numeroase randuri, ca birourile parlamentarilor din teritoriu sunt fie de negasit, fie nu sunt deschise pentru audiente.
Pe de alta parte, in aceasta sesiune activitatea parlamentara a fost suspendata timp de o luna de zile pe perioada campaniei pentru europarlamentare. Chiar si in afara acestei perioade, prezenta parlamentarilor la sedintele s-a dovedit in nenumarate randuri greu de intrunit. Sedintele de plen, fie ale Senatului, fie ale Camerei Deputatilor, au fost suspendate in mai multe cazuri dupa ce alesii au decis sa paraseasca reuniunile, astfel incat nu a mai fost intrunit cvorumul – prezenta minima a jumatate plus unu din membrii Camerei respective.
Alteori, sedintele de plen au fost deschise pentru a se anunta ca nu vor avea loc, din cauza absentei masive a parlamentarilor. A fost cazul Camerei Deputatilor, pe 13 mai, cand durata sedintei a fost o premiera pentru istoria Parlamentului din ultimii ani: 24 de secunde. In acest rastimp, vicepresedintele Camerei Deputatilor, Viorel Hrebenciuc a anuntat: „Stimati colegi, incerc sa incepem sedinta de astazi. Deschid sedinta si va anunt ca nu avem cvorumul, deci sunt prezenti doar 151 de colegi care au semnat, absenti fiind 251, 29 sunt la alte actiuni parlamentare. E vorba de cvorum. Neavand cvorum, declar inchisa sedinta noastra de astazi”.
Durata medie a unei sedinte de plen la Senat a fost de 173 de minute, in vreme ce deputatii au petrecut la plen in medie 160 de minute.
Pentru activitatea lor parlamentara, deputatii si senatorii primesc lunar o idemnizatie de cel putin 5.000 de lei in fiecare luna, inclusiv in perioada vacantelor parlamentare, doua luni de zile in timpul verii si o luna in timpul iernii.
Guvernul initiaza peste 65% din actele normative, parlamentarii, doar putin peste 30%
In sesiunea parlamentara au fost aprobate in Camera Deputatilor si in Senat 110 acte normative, care au devenit legi ca urmare a promulgarii si publicarii in Monitorul Oficial. Cu toate acestea, initiatorul cu cele mai multe acte normative promovate nu a fost institutia parlamentara, ci Guvernul, care a initiat 67% din proiectele care au primit acceptul parlamentarilor si au devenit legi.
Dintre actele promovate de Executiv, 44% au fost Ordonante simple sau Ordonante de Urgenta care au primit votul senatorilor si deputatilor, respectiv 39 de astfel de acte. Doar doua ordonante de urgenta au fost infirmate prin votul parlamentarilor. In acelasi timp, 23 % din legile adoptate in sesiunea parlamentara au fost proiecte de lege ale Guvernului, adica 20 de astfel de acte normative.
De cealalta parte, parlamentarii au fost initiatori a 31% dintre legile votate si intrate in vigoare in aceasta sesiune parlamentare, adica 27 de legi.
Totusi, mare parte din initiativele legislative care au primit, de la inceputul anului, votul definitiv al parlamentarilor si au fost promulgate de seful statului au fost depuse in Legislativ in anii anteriori. Doar trei proiecte din cele depuse de la inceputul acestui an au obtinut calitatea de lege. Guvernul a avut, in schimb, 27 de proiecte in acest an care au fost promulgate in cele din urma, fiind vorba atat de proiecte de lege, cat si de Ordonante de Urgenta sau solicitari de ratificare a unor acorduri, tratate internationale sau memorandumuri.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
