Scriitorul maramuresean si-a facut public programul pe care intentioneaza sa il aplice in cazul in care va castiga alegerile pentru functia de presedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania, care au loc la o zi dupa cele pentru functia suprema in stat, adica pe 23 noiembrie. Academicianul roman, care a devenit membru titular al importantului for chiar in ianuarie 2009, va candida contra lui Nicolae Manolescu, actualul presedinte al USR, dar si a fostului ministru Varujan Vosganian, prezent chiar luna trecuta in mijlocul scriitorimii maramuresene pentru lansarea celei mai noi carti.
Nicolae Breban a anuntat ca ”intentioneaza sa-si dedice urmatorii ani redresarii imaginii scriitorului roman si a Uniunii Scriitorilor din Romania, impreuna cu o echipa de scriitori si manageri, specialisti in elaborarea proiectelor nationale si europene”.
In cazul castigarii mandatului, valabil pana in 2013, Nicolae Breban promite sa creasca vizibilitatii Uniunii in mass-media si in randul institutiilor centrale nationale, dar si sa ii ajute pe scriitorii romani sa recucereasca librariile. De asemenea, isi propune sa atraga fonduri si sprijin administrativ din comunitatile locale.
”Optimizarea suprastructurii administrative a Uniunii si sprijinirea mai decisa a unei autonomii financiare a filialelor din toata tara, infiintarea de cluburi, organizarea de conferinte pe teme specifice dar si mai generale, cu dezbateri publice, care, odata cu prezenta in librarii si in mass-media a cartii literare clasice dar si contemporane sa permita scriitorului de azi, activ, sa-si redobandeasca importanta si prestigiul pierdut in ultimele decenii” este un alt punct din programul lui Nicolae Breban.
Scriitorul se arata hotarat sa faca presiuni asupra politicienilor si alesilor statului sa recunoasca statutul colegilor si sa ii sustina, in opinia sa fiind nevoie de ”reabilitarea imaginii scriitorului ca si a intregii literaturi moderne si contemporane in ochii publicului romanesc, dar si de recastigarea lectorului nostru, din varii straturi sociale, iubitor de litera si arta romaneasca”.
Conferinta Nationala a Scriitorilor din Romania, din 23 noiembrie 2009, de la Bucuresti va reuni scriitori din toata tara, delegati in urma sedintelor locale sau regionale ale filialelor USR.
Biografie Nicolae Breban
Nicolae Breban, romancier, eseist, poet, dramaturg, publicist (n. 1 februarie 1934, Baia Mare), este unul dintre cei mai importanti romancieri romani. Familia Breban se refugiaza la Lugoj, unde tatal scriitorului va functiona in cadrul Episcopiei Unite (1940-1941).
Nicolae Breban isi incepe, in acest oras banatean, studiile gimnaziale si liceale. Este exmatriculat, din cauza originii sale sociale „nesanatoase”, din penultima clasa a Liceului „Coriolan Brediceanu” din Lugoj. Absolva, la fara frecventa, Liceul „Oltea Doamna” din Oradea (1952), dupa ce se angajase ca functionar in acest oras.
Intentioneaza sa se inscrie la Politehnica, fiind nevoit sa intre, mai intai, ca ucenic la fostele Uzine „23 August” din Bucuresti, unde lucreaza la sudura si strungarie, calificandu-se apoi in meseria de strungar fier. Se inscrie la Facultatea de Filosofie, „masluind actele”, dupa cum marturiseste in Confesiuni violente (1994), fiind dat insa afara dupa sase luni (1953).
Lecturile sale din Nietzsche si Schopenhauer il fac, de altfel, sa devina suspect pentru decanul Athanase Joja. Devine student la germana, la Facultatea de Filologie din Cluj, pe care o abandoneaza dupa un an. Are, apoi, la insistentele tatalui sau, o tentativa de a urma dreptul (1955-1956).
Debut literar in revista Viata studenteasca (nr. 5, din mai), cu schita Doamna din vis (1957). Este, alaturi de Nichita Stanescu, unul dintre varfurile generatiei saizeci.
Devine membru supleant al C.C. si isi da, aflandu-se la Paris, in Le monde, demisia (1971, Tezele din Iulie), in semn de protest fata de dictatura personala a lui Ceausescu. Romanul Bunavestire este atacat, de altfel, cu brutalitate in plenara CC al PCR, dar apoi este incununat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, fapt care nu il scuteste de atacuri de scriitor. Acelasi roman figureaza printre primele zece romane ale secolului al XX-lea intr-o ancheta initiata de revista Observatorul cultural (nr. 45-46, 3-15 ianuarie, 2001).
Este marginalizat social pana in 1989. Dupa revolutie, revine din exil, propunand megaproiecte. Astfel, publica in circa douazeci ani, trilogia romanesca Amfitrion (1994), tetralogia epica Ziua si noaptea, tetralogia memorialistica Sensul vietii.
Romane publicate: Francisca (1965, Premiul „Ion Creanga” al Academiei Romane), In absenta stapanilor (1966), Animale bolnave (1968, „romanul anului” si premiul Uniunii Scriitorilor), Ingerul de ghips (1973), Bunavestire (1977), Don Juan (1981), Drumul la zid (1984), Panda si seductie (1992), trilogia Amfitrion (1994), tetralogia Ziua si noaptea. Volume de eseuri: O utopie tangibila (1994), Confesiuni violente (1994), Riscul in cultura (1996), Spiritul romanesc in fata unei dictaturi, Fr. Nietzsche. Maxime comentate, Vinovati fara vina, Tradarea criticii (2009) etc. Poezie: Elegii parisiene (1992, ed. a II-a, 2006). Teatru: Teatru (Viata Romaneasca). Traduceri: Rainer Maria Rilke, Elegii duineze (2006), J.W. Goethe, Elegiile romane (2009). Memorii: tetralogia Sensul vietii.
Romanele sale au fost traduse in suedeza, franceza, rusa, engleza, bulgara etc. Publica trei romane la prestigioasa Editura Flammarion, Paris: In absenta stapanilor (1983), Bunavestire (1985), Don Juan (1991).
Sursa: Ioana Osan
– Servicii de creare site web
