Raportul grupului de lucru pentru adoptii internationale sugereaza ca unii dintre copiii a caror adoptie a fost refuzata s-ar putea afla in situatii in care bunastarea lor nu e protejata adecvat, se arata intr-o nota diplomatica semnata in aprilie 2006 de fostul ambasador american, Nicholas Taubman.
„Procesul complet netransparent al Grupului de lucru si opacitatea raportului sugereaza ca unii dintre copii ar putea ramane de fapt in situatii temporare, in care bunastarea lor nu este protejata in mod adecvat. Credem ca trebuie sa exercitam in continuare presiuni asupra Oficiului Roman pentru Adoptii pentru a deschide «concluziile» Grupului unei analize internationale transparente si obiective si sa stabileasca un cadru legal care sa permita adoptii internationale pentru cazurile adecvate aflate in desfasurare”, se arata intr-un comentariu inclus intr-o nota diplomatica transmisa de Ambasada SUA la Bucuresti in data de 5 aprilie 2006 si publicat de WikiLeaks.
Nota, cu mentiunea „confidential”, relateaza primirea unei scrisori din partea Teodorei Bertzi, secretar de stat pentru ORA, datata 29 martie, care contine raportul final al Grupului de lucru al ORA, infintat in iunie 2005 pentru a analiza cererile de adoptie formulate de familii din strainatate.
In 17 aprilie 2006, Oficiul Roman pentru Adoptii anunta ca datele legate de situatia copiilor si motivele pentru care cererile nu pot fi solutionate au fost trimise tuturor familiilor solicitante. in perioada moratoriului asupra adoptiilor internationale, autoritatile romane au primit 1.399 de inregistrari, care implicau 1.100 familii si 1.092 de copii, iar analiza cazurilor a fost facuta in baza legislatiei in vigoare, de un grup de lucru special constituit in acest scop, raportul relevand ca majoritatea covarsitoare a minorilor vizati beneficiaza de o forma de protectie.
Teodora Bertzi declara atunci ca toate cele 1.100 de familii straine care aveau depuse cereri de adoptie pentru un copil din Romania au primit raspuns cu situatia actuala a minorului si au fost informate cu privire la motivele pentru care solicitarea nu le-a fost aprobata.
Conform raportului, 227 de copii au fost adoptati national, pentru 132 de copii era in curs procedura adoptiei interne conform noii legi, inclusiv pentru cei 28 de copii care sunt in curs de a fi adoptati de straini cu domiciliul in Romania.
Totodata, 17 copii au fost deja adoptati international, numarandu-se printre cele 1.115 cazuri denumite „pipe-line” si solutionate in timpul moratoriului. Raportul releva ca 41 de copii au fost reintegrati in familia biologica, 12 copii au fost integrati in familiile extinse (rude pana la gradul patru), pentru 8 copii s-a instituit tutela in Romania, 12 copii au implinit sau vor implini curand 18 ani si vor putea fi adoptati ca adulti, iar pentru 90 de copii familia a retras cererea de adoptie.
Totodata, 415 copii sunt la asistent maternal sau nu sunt adoptabili, pentru ca, in cele mai multe cazuri, familia biologica nu consimte la adoptie sau exista o relatie intre familia biologica si copil, iar instanta nu considera copilul adoptabil.
Din cei 1.092 de copii, 83 se afla in sistemul de protectie (centre de tip familial) si nu sunt adoptabili, printre acestia numarandu-se opt copii care se afla in strainatate pentru tratament medical si unul care studiaza in straintate, aflati in grija familiilor straine care i-au solicitat spre adoptie, avand acordul familiei biologice sau al autoritatii competente.
In urma acuzelor internationale privind coruptia si abuzurile din sistemul de protectie a copilului, autoritatile romane au instituit, in 2001, un moratoriu asupra adoptiilor internationale si, ulterior, au decis suspendarea tuturor acestor proceduri.
In perioada moratoriului, au fost aprobate de Guvern 1.115 adoptii. Din cele 1.115 dosare, 112 au fost insa retrase, din cauza faptului ca familiile respective „au depus cereri pentru copii vazuti in poze” si s-au razgandit in momentul in care s-au intalnit cu ei, a mai declarat Theodora Bertzi.
In ianuarie 2005, o noua lege a adus reglementarile necesare pentru reluarea adoptiilor internationale dupa o suspendare de peste trei ani. Noua lege accepta insa ca adoptatori din strainatate doar rude de gradul doi ale copiilor, fiind introduse restrictii referitoare la factorii care se pot implica in acest proces. in alte state, exista restrictii si cu privire la varsta copiilor adoptabili sau a familiilor care vor sa adopte.
Noile reglementari au starnit un val de critici din partea a circa o mie de familii care depusesera solicitari de adoptie. Un amendament pentru solutionarea favorabila a cazurilor de adoptie aflate in asteptare a fost inclus in raportul din octombrie anul trecut al Parlamentului European privind stadiul de pregatire a Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Totodata, autoritatile americane si-au exprimat de mai multe ori ingrijorarea cu privire la situatia acelor familii. Totodata, Camera Reprezentantilor a cerut reluarea adoptiilor internationale din Romania pentru orice familie care doreste acest lucru, considerand ca restrictiile din legea romana actuala au fost introduse la dorinta baroanei Emma Nicholson, care s-a pronuntat impotriva adoptiilor internationale.
Sursa: Mediafax