Rusia a fost acuzata joi de catre Occident, in Consiliul de Securitate al ONU, de implicare directa a fortelor rusesti, alaturi de separatistii prorusi, in conflictul armat din estul Ucrainei.”Sunt necesare, de urgenta, negocieri serioase (in Ucraina), dar Rusia trebuie sa inceteze sa minta si sa alimenteze conflictul”, a declarat ambasadoarea americana la ONU Samantha Power, in Consiliul reunit de urgenta la solicitarea Lituaniei.
„In prezent, militari, blindate, (elemente de) aparare antiaeriana si artilerie venite din Rusia lupta alaturi de separatisti”, a denuntat ea.
Power a prezentat o lunga lista cu indicii, inclusiv fotografii prin satelit, care dovedesc in opinia sa aceasta implicare directa a fortelor rusesti. „In fata acestei amenintari, sa nu se actioneze va costa scump”, a conchis ea.
Constatand ca „Rusia ramane surda” la avertizarile occidentalilor in privinta Ucrainei, Power s-a intrebat, in acest conditii, „cum sa le spui altor tari limitrofe Rusiei ca securitatea si pacea lor sunt garantate?”. „Si ce mesaj le trimitem noi altor tari care au ambitii similare (…), daca lasam Rusia sa incalce regulile (internationale)?”.
„Problema nu este sa aflam ce le putem spune rusilor, ci ce putem sa facem ca sa ne asculte”, a subliniat ea, agitand amenintarea unor noi sanctiuni americane si europene.
Ambasadorul britaic Mark Lyall Grant a denuntat o „implicare militara directa a Rusiei in sprijinul separatistilor’. El a cerut Moscovei sa-si „retraga imediat fortele militare si armamentul” de pe teritoriul ucrainean.
In opinia lui Mark Lyall Grant, „dovezile sunt incontestabile” cu privire la aceasta „incursiune” rusa, care contravine Cartei ONU.
El a evocat fotografii prin satelit difuzate de NATO in care apar rampe de lansatoare de rachete si mobilizarea „de mai multe luni” a membrilor fortelor speciale rusesti cunoscute sub numele de Spetnaz pentru sustinerea insurgentilor.
Adjunctul reprezentantului permanent francez la ONU Alexis Lamek a reafirmat ca, in opinia Parisului, „prezenta militarilor rusi pe teritoriul ucrainean (…) nu va fi toerata”. El a insistat asupra „incetarii livrarilor de material militar separatistilor” si controlarea frontierei dintre Rusia si Ucraina.
„Daca escaladarea continua”, a adaugat el, „sanctiunile (europene) vor fi mentinute, eventual extinse”.
In opinia reprezentantei lituaniene Raimonda Murmokaite, care se afla la originea acestei reuniuni, „invadarea teritoriului ucrainean de catre forte armate rusesti (…) este o lovitura dura data pacii si securitatii regiunii si nu numai”.
In replica, ambasadorul rus Vitali Ciurkin a acuzat Statele Unite ca au trimis in Ucraina „zeci de consilieri”, iar armata ucraineana de faptul ca a „bombardat civili” in zone aflate sub controlul separatistilor.
„Mesajul meu catre Washington este: incetati sa va amestecati in afacerile interne alle tarilor suverane”, a subliniat el.
Aflat in mod clar intr-o pozitie defensiva, el a propus – fara prea multa convingere – partenerilor sai din cadrul Consiliului sa adopte o Declaratie prin care sa ceara un „armistitiu imediat” si un „dialog politic larg” in Ucraina.
Kievul le-a cerut occidentalilor un ajutor militar „de anvergura” impotriva prezentei trupelor rusesti in zona separatista din estul Ucrainei, care provoaca temeri cu privire la izbucnirea unui razboi deschis intre Rusia si Ucraina.
NATO a estimat la peste 1.000 numarul militarilor rusi care lupta in Ucraina, dar Moscova a dezmintit orice prezenta a trupelor rusesti pe teritoriul ucrainean.
Aceasta a fost cea de-a 24-a reuniune plenara a Consiliului de Securitate al ONU consacrata Ucrainei de la inceputul crizei, in martie.
Din cauza disensiunilor si dreptului de veto de care dispune Moscova, cei 15 membri permanenti nu au reusit sa adopte vreo pozitie oficiala fata de aceasta criza, cu exceptia unei rezolutii privind prabusirea in Ucraina a avionului Malaysian Airlines care efectua zborul MH17.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
