Codrut Seres a fost condamnat definitiv la patru ani si opt luni de inchisoare cu executare, iar Zsolt Nagy a primit o pedeapsa de patru ani de inchisoare, decizia din dosarul privatizarilor strategice fiind anuntata marti de ICCJ.
Actualizare:
Completul de cinci judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a redus astfel pedeapsa primita la fondul dosarului de fostul ministru al Economiei, Codrut Seres, de la sase ani la patru ani si opt luni de inchisoare cu executare, pentru tradare prin transmitere de secrete.
Si in cazul lui Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, pedeapsa a fost redusa de la cinci ani la patru ani de inchisoare cu executare, pentru aderare la un grup infractional.
Consultantul international Vadim Benyatov a fost condamnat patru ani si sase luni de inchisoare cu executare pentru spionaj. La fondul dosarului, Benyatov primise o pedeapsa de zece ani de inchisoare cu executare. In cazul acestuia, instanta a dispus reducerea cu sase luni a pedepsei, pentru perioada in care a fost retinut si arestat preventiv.
Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsa din dosar, respectiv cinci ani si doua luni de inchisoare cu executare. Instanta i-a redus astfel pedeapsa primita la fond, de 11 ani de inchisoare pentru spionaj si initierea si sprijinirea unui grup infractional organizat.
Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei in mandatul lui Nagy (cu responsabilitati pe linia privatizarii agentilor economici in subordinea ministrului), a primit o pedeapsa de cinci ani de inchisoare cu execure. La fondul dosarului, Donciu fusese condamnat la sapte ani de inchisoare cu executare, pentru tradare prin transmitere de secrete.
Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), a fost condamnat la patru ani si sase luni de inchisoare cu executare. Pedeapsa i-a fost astfel redusa de la sase ani de inchisoare cu executare primita la fondul cauzei, pentru tradare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scazute doua luni, perioada arestului preventiv.
Instanta l-a mai condamnat pe cetateanul ceh Michal Susak la patru ani si opt luni de inchisoare cu executare. Susak fusese condamnat initial la zece ani de inchisoare.
Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetatean romano-englez, a primit o pedeapsa de patru ani si sase luni de inchisoare cu executare. La judecarea in prima instanta, Flore primise o pedeapsa de noua ani si sase luni de inchisoare.
Gabor Kerekes a fost condamnat la patru ani de inchisoare cu executare, pedeapsa redusa de la cinci ani de inchisoare primita la instanta de fond, pentru aderare si sprijinire a unui grup infractional transnational.
Cetateanul turc Mustafa Oral a primit o pedeapsa de trei ani de inchisoare cu executare. Instanta de fond il condamnase pe Mustafa Oral la cinci ani de inchisoare, pentru initiere si sprijinire a unui grup infractional transnational.
Procesul „privatizarilor strategice” a inceput in 20 aprilie 2007 doar cu acuzatii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu. Acestia au fost trimisi in judecata, in 18 aprilie 2007, sub acuzatiile de constituire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si spionaj, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si tradare prin transmitere de secrete. In acelasi timp, s-a dispus judecarea separata a partii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.
Vadim Benyatov Don a fost trimis in judecata in 13 septembrie 2007 de catre procurorii DIICOT, fiind acuzat ca ar fi luat masuri in vederea obtinerii de informatii secrete din domeniul energetic, al economiei nationale a Romaniei, informatii care ar fi fost de natura sa pericliteze securitatea statului.
In 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis in judecata si pe Codrut Seres, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Calin Flore, Michal Susak si Mustafa Oral.
Potrivit procurorilor DIICOT, in perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, acestia au constituit sau aderat la un grup infractional organizat cu caracter transnational, din care au facut parte si Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea si Mihai Radu Donciu, in scopul comiterii unor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Cei sase trimisi in judecata in martie 2009 sunt acuzati de activitati ilicite cu caracter penal derulate in legatura cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vanzarea unui pachet de 8% din actiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucuresti si SC Avioane SA Craiova, aflate in portofoliul MEC-OPSPI, consultanta in vederea privatizarii SN Radiocomunicatii, adjudecarea licitatiei pentru asigurarea consultantei in vederea restructurarii si privatizarii CN Posta Romana din portofoliul MCTI, selectarea prin licitatie a consultantului international pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.
Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpati fiind judecati, in aceeasi cauza, de magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
La inceputul lunii decembrie 2006, Codrut Seres si-a dat demisia din functia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Roman de Informatii, in 2005, monitorizarile relevand raporturile directe dintre acesta si Stamen Stanchev, precum si aranjamentele de culise privind privatizarile unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotarare de Guvern privind vanzarea pachetului de opt la suta din actiunile Petrom.
Codrut Seres a mai fost condamnat, la 31 martie 2014, de instanta suprema, la patru ani de inchisoare cu executare pentru complicitate la abuz in serviciu, in dosarul „Hidroelectrica”, decizia nefiind definitiva.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
