3 mai, Ziua Mondială a Libertăţii Presei

Ziua Mondială a Libertăţii Presei este dedicată, în 2019, temei ”Media pentru democraţie: jurnalism şi alegeri în vremurile dezinformării” iar principalele evenimente dedicate celebrării sunt organizate în Etiopia, la Addis Abeba.

Data de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertăţii Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU, ca urmare a unei propuneri formulate în cadrul Conferinţei Generale UNESCO din 1991. Evenimentul comemorează Declaraţia de la Windhoek, adoptată în 1991, în cadrul Seminarului pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste, organizat la Windhoek, în Namibia.

O recomandare adoptată în cadrul Conferinţei Generale UNESCO din 1991, privind promovarea libertăţii presei în lume, a reprezentat iniţiativa declarării zilei de 3 mai Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Rezoluţia din 1991 a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.

Ziua Londială a Libertăţii presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanţei şi obligaţiei respectării libertăţii de exprimare. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului arată la articolul 19 că „orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”.

UNESCO acordă cu această ocazie premiul ”Guillermo Cano” unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională apărării şi promovării libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol. Distincţia a fost instituită în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale cartelurile de droguri din Columbia.

Potrivit unui clasament publicat de Reporteri fără frontiere, România în 2019 ocupă locul 47 în clasamentul liberăţii presei, mult în urma Norvegiei sau Finlandei, care ocupă primele locuri, al Jamaicăi (8), al Estoniei şi Portugaliei (locurile 11 şi 12) ca şi după Potrivit unui clasament publicat de Reporteri fără frontiere, România ocupă locul 47 în clasamentul liberăţii presei, mult în urma Norvegiei sau Finlandei, care ocupă primele locuri, al Jamaicăi (8), al Estoniei şi Portugaliei (locurile 11 şi 12) şi este devansată de regatul Tonga din Pacificul de Sud (45) şi de Chile (46). Totuşi poziţia ţării noastre este înaintea Statelor Unite(locul 48), sau a Argentinei (57), Poloniei (59) ori Greciei (65).

Premiul are o valoare de 25.000 de USD şi este finanţat de Cano Foundation (Columbia) şi The Helsingin Sanomat Foundation (Finlanda).

În 2019, distincţia a fost acordată jurnaliştilor Kyaw Soe Oo şi Wa Lone, din Myanmar, care ”reprezintă ieşirea ţării lor din decenii de izolare”, a spus Wojciech Tochman, preşedintele juriului care a acordat anul acesta premiul.

Manifestările care marchează de-a 26-a ediţie a Zilei mondiale a libertăţii presei sunt organizate de UNESCO, Comisia Uniunii Africane şi de guvernul Republicii Federale Democrate Etiopia. Principalele evenimente sunt în plină desfăşurare la Addis Abeba, între 1 şi 4 mai, la sediul Uniunii Africane.