Duminică, 22 septembrie, are loc echinocţiul de toamnă al anului 2024, debutul acestui anotimp din punct de vedere astronomic, moment din care ziua scade treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, marcat pe 21 decembrie.
De două ori pe an, adică în martie și septembrie, înclinarea planetei se aliniază cu orbita sa în jurul soarelui, iar Pământul nu pare să se încline în raport cu soarele, potrivit National Oceanic and Atmospheric Association. Echinocţiul de toamnă, când Soarele se va afla pe ecuatorul ceresc, va avea loc anul acesta pe 22 septembrie, la ora 15:43, ora României. Ziua va fi aproximativ egală cu noaptea. În emisfera nordică durata zilei scade, iar în cea sudică creşte.
În fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie, este momentul echinocţiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Echinocțiul de toamnă 2024 este marcat pe 22 septembrie la ora 15:43, ora României. Începând cu această dată, zilele vor fi din ce în ce mai scurte, iar nopțile mai lungi.
Articolul continuă după reclamă
De două ori pe an, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată, atât în emisfera sudică, cât și în cea nordică. Acest fenomen poartă numele de echinocțiu.
Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică. Aflându-se la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.
În această perioadă, potrivit tradiţiei populare, este păstrată amintirea celebrării unui străvechi început de an. Oameni duc la biserică flori şi împodobesc crucea în Ziua Crucii.
La ţară evenimentul reprezintă şi încheierea muncilor de câmp şi sărbătorirea tuturor culeselor, astfel că ţăranii duc bucate din recoltele lor preotului pentru a fi sfinţite. Se pregătesc proviziile pentru iarnă, se prepară mustul din strugurii proaspăt culeşi şi se scutură copacii cu mere şi gutuie.
Superstiţii legate de echinocţiul de toamnă
în ziua echinocţiului se duc prune la biserică pentru sfinţire, fiind păstrate apoi timp îndelungat pentru vindecarea bubelor.
ultimele fructe căzute din pom trebuie lăsate neculese ca ofrandă pentru Mama Natură
florile şi frunzele de pe cruce sunt bune pentru leac, pentru vindecarea durerilor de cap sau de dinţi
– Servicii de creare site web
