TRADITII – ANUL NOU – Plugusorul, sorcovitul si strigarea peste sat, cele mai cunoscute obiceiuri de Anul Nou din Maramures

In traditia populara, pragul dintre ani are valoare mistica. Exista nenumarate traditii in ceea ce priveste trecerea in noul an, superstitii, dar si obiceiuri mostenite din strabuni. In Maramures. cele mai cunoscute sunt Plugusorul si Sorcovitul. In special in satele traditionale, copiii le ureaza localnicilor sa le mearga bine in anul ce vine. La acestea se adauga si traditii mai vechi, ce se mai pastreaza in unele locuri mai izolate din Maramures: strigatul peste sat sau pusul de metahai.

“Aho, aho, copii si frati, stati putin si nu manati, si cuvantu-mi ascultati!”. Asa incep coconii Plugusorul. Potrivit traditiei, urarile vor aduce noroc gazdei pe toata durata Anului Nou. Obiceiul este vechi de sute de ani si este inca viu in Maramures. La fel Sorcova. Tot copiii sunt cei care anunta trecerea in noul an, aducand belsug si bogatie celor care ii primesc in casa si se lasa atinsi de creanga de brad impodobita.

Daca de Craciun obiceiurile sunt preponderent religioase, de Anul Nou, cele mai multe au origini laice. Sfanta Liturghie a Sfantului Vasile cel Mare este principala activitate religioasa din satele traditionale. Pe langa slujba de Anul Nou, la care participa tot satul, in unele asezari mai dainuie si traditii care nu au nimic de-a face cu religia. Un exemplu care se mai pastreaza in Maramuresul istoric este strigatul peste sat.

“Se enumerau cele bune, cele rele. De aceea, trebuia sa fi atent, peste ani, ce faci, pentru ca altfel erai nominalizat prin strigari. Toate aveau iz de gluma, dar rusinea ramanea. Ramaneau si poreclele din satele traditionale, care porneau tocmai de la faptele fiecaruia”, a explicat etnograful Janeta Ciocan.

Alt obicei care a supravietuit timpurilor in unele comunitati izolate din Tara Maramuresului si Tara Chioarului este “pusul de metahai” sau “mosi si babe” – de fapt, niste papusi facute din carpe, ce erau plasate in gospodariile fetelor nemaritate si baietilor ”tomnatici”.

“Se puneau in locuri greu accesibile, in fata casei celui vizat. Se aduna intreg satul, papusa era data jos de tineri si se citea poezioara atasata in care scria motivul pentru care nu este inca maritata sau insurat persoana respectiva. Dupa aceea, era dusa in casa si dansata. Era, de fapt, petitorul sau petitoarea pentru adresant”, a mai relatat Janeta Ciocan.

In ziua de Anul Nou se fac predictii pentru vreme, dar si pentru viitor. Fetele nemaritate incerca sa afle, in noaptea Sfantului Andrei, care este ursitul si daca se vor casatori in anul urmator. Asemanarea dintre cele doua traditii a fost catalogata de specialisti o explicatie pentru prezumtia conform careia, in vechime, Anul Nou era sarbatorit in noaptea de 30 noiembrie spre 1 decembrie.

CITESTE SI:

• Superstitii de Anul Nou
• Credinte si practici de Anul Nou in Maramures
• Metehaul ori Baba – papusile rusinii
• Practici de maritis ale tinerelor fete
• Practici pentru aflarea ursitului de Anul Nou
• Mesaje de Anul Nou – urari de sarbatori, sms-uri 

Sursa: Catalin Tineghe