 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Evenimentul cultural „Lungul drum spre Cimitirul Vesel” debutat in Sapanta la 15 august 2010 „a translat” in aceasta vara, multumita rapsodului si realizatorului TV Grigore Lese, peste Muntii Gutai, Ignis si Muntii Lapusului in Tara Lapusului. Manifestarea se desfasoara, pret de o saptamana, la Stoiceni, Ungureni, Rogoz, Manastirea Rohiita, Cufoaia, Ponorata, trecand din nou spre final pe Valea Izei, in vestita Barsana. In acelasi rastimp, in Hoteni, a inceput Tabara ecumenica de Arte, editia II-a, unde alaturi de artisti plastici consacrati au luat parte debutanti si copii vitregiti ai sortii. O Tabara de Arte se desfasoara deja de mai multi ani, in Defileul Lapusului, zona Prelucilor, Dealul Corbului, in timp ce in Dealul Mare tocmai s-a dat startul in Tabara de Arte Tara Lapusului, editia a doua.
Prospetimea, linistea patriarhala este sparta doar de trambitatul cocosilor, cotcodacitul gainilor, macaitul ratelor, behaitul oilor si al caprelor, rumegatul si mugetul vitelor si-al tot mai rarilor bivoli, hamaitul plictisit al cainilor.
Matinala siesta a batlanilor
Decidem sa participam la Tabara de Arte din Tara Lapusului organizata in aceasta a doua editie de Asociatia Culturala Acces, Asociatia Modus Vivendi, Compania de Arta Ianus, Universitatea de Arta Teatrala Targu Mures.
Un conclav de sculpturali batlani isi face matinala siesta intr-o fanata recent cosita in hotarul dintre Dumbravita si Carbunar. Mai incolo berze masurand hotarul cu grav-tantosii lor pasi de topografi, uneori tocand marunt, indelung reverberat, din lungile lor ciocuri rosii-portocalii.
Livezi incarcate de tot felul de poame. Incredibila, animatie rutiera. Bizar, nicio fireasca miscare amplificata in preajma bisericilor intr-o astfel de mare sarbatoare a ortodocsilor, greco-catolicilor si romano-catolicilor. Sa se fi indreptat credinciosii spre Manastirea Rohia, Rohiita, Barsana, Moisei, Peri Sapanta, Dragomiresti daca nu mai departe chiar, la Manastirea Nicula?
Casele batranesti cu inguste prispe sprijinite pe stalpi de stejar, spoite-n catifelat albastru ultramarin si drapate cu impenetrabile ghirlande de vita de vie, precedate de aproape naruite garduri din leturi de stejar pe care se catara uriasele buchete de flori sunt tot mai rare. Culmea Preluca-n se deschide in dreapta. Mai departe, spre stanga, peste nevazutele sate Trestia, Ciocotis, Izvoarele, trapezoidala piramida impadurita Satra Pintii, iar in alte planuri Mogosa, Ignisul, Gutaiul.
Panorame…
Se urmeaza serpentinele largi ale Dealului Pietris lasand in dreapta, la niciun km, Poiana Soarelui I si II si cateva zeci de opere de arta daltuite in taberele de sculptura ale Muzeului Florean.
Panorame spre Cufoaia, Borcutu-n si dintr-o alta perpectiva Dealul Pietris. Mai departe se vad Padurea Lint, Hudinul, Tiblesul iar spre SE-S Culmea Breze, adica hotarul celor trei judete Maramures, Bistrita Nasaud si Cluj. In continuare spre V Culmea Breze si foarte aproape si peste incipientul sat Razoare, debutul Defileului Lapusului.
Din Targu Lapus o luam la dreapta. Lapusul cu ape verzui-statute si imputinate curge-n stanga soselei, fiind flancat de arini si salcii. E atat de putina apa in rau incat pragul sistos cristalin presarat cu mii si mii de granati la intrarea in Razoare teasala realmente fuiorul, despletindu-l.
Se suie spre Valenii Lapusului. In stanga raman dolinele si cariera de calcare eocene, iar in dreapta varianta soselei via Ponorara catre Peteritea, Vima Mica si Vima Mare continuand spre Vima Mare-Ileanda, respectiv Boiu Mare-Mesteacan.
Sulita argintie a bisericii din Valenii Lapusului se avanta in zari de departe. Mai apoi un indicator arata, chiar inainte de a cobori spre Coroieni, drumul catre Manastirea Ilie Proroc, Dealul Mare.
In Coroieni, ca si in Dealul Mare, perii se rup de bogatul rod si in cateva locuri delicioasele fructe cantarite si preambalate sunt oferite la preturi decente.
La biserica monument istoric din Draghia
Se intra in Draghia atestata documentar din anul 1541, fiind legata de cneazul Drag si apoi se deviaza la stanga pe un asfalt ingust dar excelent. Pe un deal se observa silueta intunecata a bisericii de lemn, monument istoric, din Draghia. 
Se urmeaza o ulita pietruita, avand in dreapta firul modest al unui parau cu malurile acaparate de salcii, ciulini, menta, brusturet si flori zvelte. Godaci rotofei „fac plaja” in cotetele trainice, cu padocuri de stejar. Nici tipenie de om. O punte in dreapta, imediat dupa aceea treptele de beton, o poarta daltuita-n stejar masiv si balustrada ne conduc spre istoricul monument. Dinaintea portii, un fel de cal balan, de fapt o lavita ceva mai aparte este folosita de mesterii confectioneri ai dranitei si sindrilei.
Biserica e inconjurata pe trei laturi de fanata cu pruni salbaticiti, in cealalta parte fiind o prospera gospodarie. Chiar in stanga usii incadrata de stalpii si arcada trainica de stejar, pe o grinda, putem citi anul ridicarii sale.
Pe arcada usii sunt daltuite ornamentatii din simbolistica traditionala si inscriptii chirilice dar si numele mesterului dulgher-Both Grigore. In dreapta usii, spre deosebire de numeroase similare edificii-monument istoric, putem citi istoricul sau afland astfel ca frescele interioare au fost pictate de zugravul Petre din Preluca pe la 1797 conform pisaniei usilor imparatesti. A doua consacrare a bisericii ar fi avut loc in 1857, iar ultima restaurare realizata sub egida Muzeului Judetului Maramures in anul 1972.
Biserica este inchisa, doar privind prin stramtele ferestre se poate remarca avansata depreciere a picturii interioare. Admirand fundatia de piatra ingenios asezata din lespezi gresoase dar si silueta armonioasa a sfantului lacas, se revine la asfalt, continuand spre Dealul Mare.
Pana acolo mai sunt aproximativ trei-patru km serpuind printre subzistentiale holde si livezi, pasunea comunala, suind serpentinele ce conduc la intrarea in sat precedata de afisul taberei in stanga, o rastignire in dreapta si departe, in vatra comunitatii extraordinar disimulata in nesfarsitele-i livezi, biserica zidita, cu ascutita turla argintie.
In dreapta se deruleaza livezile, la stanga, dincolo de o seaca vaiuga, culmea cu spectaculoase faleze discontinue de gresii pe care se afla si Manastirea Ilie Proroc. Acea culme continua apoi serpuind vag spre Magoaja, obarsia haiducului Pintea Viteazul si mai departe, pe deasupra Manastirii Rohiita, trecand varful Alunis, spre varful Breze din zona Suciurilor Tarii Lapusului.
Gospodariile sunt modeste dar ordonate, arar cate o traditionala casa cu sarpanta de tigla rosie. In curtea uneia se iveste dragalasul Emanuel, de trei-patru anisori, doar cu un tricou pe el, in rest aducand unui puradel din vreo satra tiganeasca, atata doar ca e blond-roscat si fascinat de o biata gasca ce nu vrea sa pozeze.
Primele pregatiri pentru tabara de arta
Inafara actorului-pedagog Liviu Topuzu, o colega de-a sa si setterul sau irlandez botezat Zero nu mai e mai nimeni pe ulita. O curba descendenta dreapta conduce spre biserica si parcare, de acolo pana in campingul ad hoc amenajat nu-i nicio suta de metri.
Prunii umbresc totul, alaturi de meri, peri si nuci plini de rod. Un rand de stupi in dreapta, poteca spre bucataria traditionala afara si salonul de mese amenajat cu banci si mese sub o prelata de cort e-aproape, langa sura-scena-expozitie.
Casa stramoseasca cu prispa, dozator de bere si doua laturi draptate de vita hibrida de vie serveste drept comandament organizatorilor. In apropiere, circular marcata de niste meteri grosi de fag, e amenajata vatra viitoarelor focuri de tabara pentru care s-a pregatit o strasnica gramada de lemne de fag.
In camping sa tot fie vreo 10-15 corturi deja instalate. Cel putin pe doua dintre ele atarna – ca niste veritabile mascote – arlechini simpatici. Totul e gandit la rigoare, cabinele de dus, grupurile sociale, rustice dar deplin utile. Echipa de bucatari e aceeasi ca la prima editie si trudeste din greu, ascunzandu-se de arsita tot mai apriga la umbra prunilor. Actorii par a fi primii ce-si iau rolurile-n serios, lecturand texte dramatice asezati in cerc la umbra unui nuc.
Vor urma zile de relaxare, dialog, comunicare, buna dispozitie si darea fraului liber imaginatiei, creativitatii, pentru prima oara aici urmand ca poetii sa-si scrie si sa lectureze rodul inspiratiei. Sunt programate si excursii in apropiere, spre Manastirea Ilie Proroc, biserica veche din Draghia sau pe culmile golase si aride aflate spre NE.
E Adormirea Maicii Domnului, abia a trecut de-amiaza, iar biserica din Dealul Mare e incuiata si pustie…
Foto: Pregatiri pentru tabara de arta din Tara Lapusului (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
