STUDIU – Francezii dau mai putini bani cersetorilor romi decat celorlalti

Francezii dau mai putini bani cersetorilor romi decat celorlalti, in special de origine franceza, rezulta dintr-un raport al Centrului de studii si cercetari privind filantropia (Cerphi), publicat in saptamanalul La Vie. Cersitul este de obicei „putin profitabil, in timp ce penibilitatea lui si costurile acesteia in ceea ce priveste imaginea de sine sunt nemasurabile”, arata autorii studiului calitativ privind „cersitul in Paris si publicul sau”, realizat in parteneriat cu Fundatia Caritas Franta si o organizatie catolica.

Potrivit studiului, „rentabilitatea” cersitului este si mai nesemnificativa pentru romi, care sunt victime ale fenomenului ce se refera la „discriminarea generala” si la „ideile preconcepute” (conform carora romii au o „traditie in a cersi” si ca se folosesc pentru asta mai mult de copii).

Initiatorii studiului au prezentat, ca exemplu, un caz de cersetorie analizat. Observand-le timp de jumatate de ora pe Alberte, „o bunicuta” cersetoare de origine franceza, si Hannah, o romanca de etnie roma, cercetatorii au stabilit ca prima a primit sase donatii, de la cei 605 de trecatori, in timp ce a doua a primit doar trei donatii, de la peste 2.720 de trecatori. Este un raport donatii/trecatori cuprins intre unu si doi la suta pentru Alberte si intre unu si 1,5 la mie pentru Hannah. Cersetoarea Hannah este totusi „mai activa, marcata de contextul mai mare de penibilitate” si, „pentru a atrage cele mai multe resurse posibile, ea trebuie sa munceasca mai multe ore”.

Contrar ideilor preconcepute, „cersetoria nu este un mod de supravietuire traditional sau cultural pentru romi; aceasta nu apare decat la sosirea in Franta”, este „ca un paliativ, in absenta posibilitatilor de munca” si „rezista intr-un mod umilitor”, se arata in studiu.
Cersitul este putin rentabil in comparatie cu eforturile depuse de catre cersetori, care pot lucra pana la 12 ore alergand sau trecand prin metrouri, se mai arata in studiu. Frecventa donatiilor variaza de la doi la suta la doi la mie, 30 de euro primiti corespunzand „unei zile bune”, insa „10 – 15 euro pare suma curenta”.

Studiul mentioneaza si ca cersetorii „isi cunosc publicul donator”, la care ei recunosc „o reala generozitate” si vizavi de care dezvolta chiar o „empatie”, constienti ca prezenta lor creeaza un disconfort.

Studiul a fost realizat la Paris, in perioada ianuarie – martie 2011.

Foto: cersetor in Paris (C) migrantblogger-wordpress-com
Sursa: Mediafax