Frederic Chopin, decedat in 1849, la varsta de 39 de ani, avea frecvent halucinatii, cauzate de o epilepsie care i-a atins lobul temporal al creierului, potrivit unui studiu al cercetatorilor polonezi, transmite AFP.
Ca multi membri ai familiei sale, Chopin, muzicianul romantic prin excelenta, nu se bucura deloc de o stare buna de sanatate. Tusea foarte mult, suferea de infectii pulmonare, avea febra si, spre sfarsitul vietii sale, era chinuit de migrene. Suferea, de asemenea, de depresie.
Potrivit unui studiu al cercetatorilor polonezi – publicat, marti, in Medical Humanities -, moartea sa nu a fost provocata de tuberculoza, cum se credea pana de curand, ci de o fibroza chistica, o boala genetica ce afecteaza plamanii. Aceasta ipoteza nu a putut fi verificata insa, deoarece guvernul polonez a refuzat solicitarea specialistilor de a face un test ADN pe un fragment din inima muzicianului, conservata la Varsovia.
Frederic Chopin suferea frecvent de halucinatii. Doi medici spanioli, Manuel Vazquez Caruncho si Francisco Brañas Fernandez, de la departamentele de radiologie si neurologie ale Spitalului Lugo (Spania), au vrut sa afle cauza acestor halucinatii. Ei au inceput prin a analiza cartile martorilor din epoca, documente ale apropiatilor, precum cele ale lui George Sand, care i-a fost prietena mult timp.
Intr-o biografie a muzicianului – semnata de Bernard Gavoty, datata 1985 – este prezentat un incident din timpul unui concert privat sustinut la Manchester, in august 1848. Chopin interpreta Sonata sa in si minor, insa s-a indepartat foarte grabit de pian, imediat dupa scherzo. „Am vazut aparand din clape acele creaturi blestemate, ivite intr-o noapte lugubra la o manastire” din Mallorca, a povestit el intr-o scrisoare adresata fiicei lui George Sand.
In Mallorca, in timpul unei calatorii facute cu zece ani mai inainte, George Sand povesteste ca manastirea i se parea lui Chopin „in mare parte plina de teroare si de fantome”. Alta data, tot la Mallorca, pe cand ploua tare, Chopin nu facea diferenta dintre vis si realitate si se vedea „inecat intr-un lac”, „convins ca este mort”, mai spune autorul biografiei.
A mai avut si alte halucinatii, in alte circumstante: fantome care il chemau, moartea care batea la usa sa.
Cercetatorii au descoperit ca in aceste intamplari exista cateva constante: Chopin isi amintea de halucinatii, de care suferea de cele mai multe ori seara si care coincideau mai ales cu infectiile acute si cu febra. Vizual, ele erau complexe, iar imaginea mortii revenea des.
Punand cap la cap aceste elemente constante, cercetatorii polonezi au concluzionat ca Chopin suferea probabil de epilepsie, focalizata in lobul temporal. Acest tip de epilepsie produce halucinatii vizuale complexe, indraznete, fragmentate si mereu in aceeasi ordine, cateodata insotite de paloare si angoasa, „exact de care spune el ca a suferit”.
Dupa ce si-a petrecut primii 20 de ani de viata in Polonia, Frederic Chopin a parasit tara, in noiembrie 1830, chiar inaintea unei insurectii impotriva Rusiei, si a locuit la Viena si apoi la Paris, unde a murit la 39 de ani, pe 17 octombrie 1849.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
