Sistemul public de sanatate reprezinta principala optiune a romanilor, pentru ca este gratuit, iar oamenii au incredere in doctori, insa are vulnerabilitati, cauzate de calitatea scazuta a serviciilor, in special in spitale, costurile suplimentare pentru medicamente pe durata internarii si coruptie.
Aceste concluzii reies dintr-un studiu coordonat de Ministerul Sanatatii si Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID), cu privire la calitatea serviciilor din cadrul sistemului sanitar romanesc si perceptia asupra coruptiei din sistem.
Potrivit cercetarii, sistemul public de sanatate continua sa reprezinte principala optiune pentru cea mai mare parte a pacientilor, din considerente ce tin de gratuitatea si accesibilitatea serviciilor, de recomandari primite din partea medicilor de familie, dar si de increderea in competenta medicilor din sistemul public. Totusi, vulnerabilitatile generate de calitatea scazuta a serviciilor, in special in spitale, costurile suplimentare pentru medicamente necesare pe durata spitalizarii, precum si perceptia conform careia sistemul este profund macinat de coruptie, la diferite niveluri, continua sa fie percepute ca principalele probleme ale sistemului sanitar romanesc.
Studiul releva ca aproximativ o cincime din populatia adulta a Romaniei ofera plati informale in sistemul public de sanatate. In acelasi timp, desi legislatia privind drepturile pacientului prevede posibilitatea recompensarii personalului sau unitatii sanitare in care acesta a fost ingrijit, cercetarea arata ca nu exista norme de aplicare a textului respectiv. Astfel, legea naste duplicitate si confuzie.
Un alt aspect important evidentiat de studiu este faptul ca o mare parte a pacientilor nu cunosc care le sunt drepturile, unii dintre acestia considerand chiar ca ar avea anumite obligatii care nu sunt in concordanta cu legislatia. In acest sens, este necesara si oportuna o mai buna informare si constientizare a cetatenilor cu privire la drepturile si obligatiile pe care le au in calitate de pacienti, prin derularea unor campanii de amploare, la nivel national si local, spun realizatorii studiului.
In ceea ce priveste solutiile propuse de respondenti pentru asigurarea unui act medical de calitate, acestea vizeaza, in principal, aspecte precum: asigurarea resurselor materiale si umane necesare, cresterea nivelului de salarizare si profesionalizare a personalului medical din sistemul public de sanatate, cat si imbunatatirea comunicarii medic-pacient.
Fata de cercetarea similara realizata in 2013, datele nu au suferit schimbari semnificative. Astfel, gradul de multumire fata de calitatea serviciilor de sanatate este comparabil cu cel de anul trecut. si tot asemanator rezultatelor din 2013, barbatii se arata mai critici cu privire la calitatea serviciilor, la fel ca persoanele de peste 50 ani cu educatie medie.
Pe de alta parte, dreptul de a fi informati in legatura cu starea de sanatate si interventiile medicale propuse este cunoscut de 65% dintre respondenti, fata de 78% in 2013.
Conform aceluiasi studiu, aproape jumatate dintre respondenti (49%) nu cunosc faptul ca pacientii au dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala, iar 5 din 10 intervievati nu cunosc faptul ca informatiile confidentiale privind starea de sanatate pot fi divulgate doar daca isi dau consimtamantul explicit.
Studiul a fost realizat in perioada 18-29 februarie, cu sprijinul institutului CSOP, pe un esantion de 1.076 persoane, reprezentativ la nivel national pentru populatia de minimum 18 ani.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
