Statul, complice al mafiei: când procurorii vânează jurnaliști, nu hoți
Cazul anchetei care gravitează în jurul jurnalistului Vasile Dale din Maramureș este radiografia fidelă a modului în care statul român a ajuns să funcționeze: nu pentru apărarea legii, ci pentru protejarea rețelelor de interese care jefuiesc, în liniște, ce a mai rămas din această țară.
Oficial, ancheta nu îl are pe Dale ca suspect. Neoficial, el este ținta. Ancheta are un singur scop: să afle de unde a primit documentele oficiale care au stat la baza dezvăluirilor sale despre jaful sistematic din pădurile maramureșene. Adică să găsească sursele. Cei care încă mai au curaj să furnizeze informații presei și să nu închidă ochii în fața corupției endemice.
Este o strategie perversă, cu două direcții:
-
pe de o parte, se încearcă intimidarea jurnaliștilor care îndrăznesc să publice astfel de informații;
-
pe de altă parte, se transmite un semnal clar către funcționarii onești: „Veți plăti dacă vorbiți.”
Mesajul e simplu și brutal: liniștea e profitabilă. Adevărul, nu. Iar cine rupe tăcerea devine problemă de „siguranță națională”. Procurorii și polițiștii care nu reușesc să ancheteze mafia lemnului, devin brusc eficienți când vine vorba de a căuta surse și a percheziționa casele celor care deranjează rețeaua. În loc să vâneze mafia pădurilor, procurorii și polițiștii din Maramureș preferă să vâneze jurnalismul. Este o lecție sinistră despre statul capturat, în care legea devine bâta intereselor obscure, iar presa incomodă — noul dușman al sistemului.
Să fim limpezi: nu suntem în fața unei anchete de drept comun. Suntem în fața unui mecanism de control. Cine controlează informația, controlează și hoția. Iar liniștea aduce bani. Mulți bani.
Astăzi este Vasile Dale. Mâine poate fi oricare jurnalist sau funcționar care mai are curajul să creadă că statul nu trebuie să fie al mafiei. Datoria noastră, a tuturor, este să nu tăcem. Pentru că dacă tăcem astăzi, mâine nu va mai avea cine să vorbească.
– Servicii de creare site web
