SEMNIFICATIE – Luminatia este o sarbatoare a celor morti dar si a celor vii, spun etnologii maramureseni. Afla cum era denumita in vechime (VIDEO)

Vezi VIDEO
Ziua Mortilor, Luminatia sau Ziua Tuturor Sfintilor. Indiferent sub ce denumire este cunoscuta, ziua de 1 noiembrie este celebrata de crestini din multe tari ale lumii.

In Maramures, traditiile de 1 noiembrie sunt pastrate cu sfintenie, iar cimitirele se transforma in gradini de flori luminate de flacarile lumanarilor aprinse pentru cei trecuti in nefiinta. De asemenea, cei care nu poarta nume de sfinti, isi celebreaza ziua numelui, semnificatie mai putin cunoscuta populatiei.

1 noiembrie este o zi cu incarcatura simbolica puternica inca din cele mai vechi timpuri. In interiorul arcului Carpatic, ziua era numita Cosmodim, dupa numele celor doi sfinti care il compun: Cosma si Damian. In exteriorul arcului carpatic, sarbatoarea se numea Vracelul.

”Oricum, in ambele zone, chiar daca difera denumirea, el era reprezentat la fel: un batran aplecat de ani, cu parul lung, plete albe care deja anunta neaua, pentru ca e Promorarul si avem promoroaca, bruma, albul care marcheaza aceasta imbatranire. El purta in mana un bat lung, gros, in varful caruia avea un saculet cu plante magice. De aceea se numea Vracelul in afara arcului carpatic, deoarece putea sa insanatoseasca prin atingerea cu batul, sau cu aceste plante magice, ” neexplica etnologul Delia Suiogan.

Luminatia este, mai ales in Transilvania, sarbatoarea dedicata sufletelor celor decedati. In amintirea acestora, crestinii merg in cimitire, duc flori, aprind lumanari si duc colaci si dulciuri pe care le impart cu ceilalti participanti la sarbatoare.

Conform Deliei Suiogan, aprindem flori pe morminte ”pentru ca vrem sa-i insanatasim pe morti, pentru a arde pacatele lor si pentru ca vrem sa ne rugam pentru sufletele lor, pentru a apartine unei lumi bune. Pentru ca fara lumea de dincolo, fara mortii nostri, noi nu suntem intregi”.

In Tansilvania s-a incetatenit, sub influenta Bisericii catolice, aceasta sarbatoare in 1 si 2 noiembrie dar cu punct de reper pe data de 1. Este o ramasita a unui vechi cult al stramosilor, preluata prin vechiul calendar celtic si se suprapune cu Ziua Tuturor Sfintilor.

”Pentru ca Ziua Tuturor Sfintilor insemna o mare sarbatoare atat pentru vii, toti cei care nu au sfinti in calendar pentru numele lor astazi isi tin ziua, deci vii. Facem mese prin care ne amintim cine suntem noi, cei vii. Dar in acelasi timp facem parastase, aprindem lumanari, mergem in cimitir pentru cei morti”, adauga etnologul.

Intreaga luna noiembrie este, de altfel, plina de semnificatii. Luna noiembrie marcheaza imbatranirea anului. Anul se pregateste sa moara, in mod simbolic, in lunile noiembrie si decembrie pentru a renaste apoi de la 1 ianuarie.
Sursa: Sonia Rajnita