Programul de reabilitare termica este un esec din punct de vedere arhitectural si chiar o „crima” in cazul anumitor cladiri de patrimoniu, vina apartinand tuturor celor implicati in derularea proiectelor, sustine Ordinul Arhitectilor.
„Vina pentru orice esec in arhitectura (…) este perfect impartita intre cei care comanda lucrarea, cei care o gandesc, cei care o autorizeaza, cei care construiesc si toti ceilalti care o accepta ca atare„, a declarat, astazi, 16 noiembrie, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), Serban Tiganas, prezent la un seminar pe tema reabilitarii termice.
El a afirmat ca programul de reabilitare termica are o abordare unidirectionala, vizand doar eficienta energetica, iar calitatea in arhitectura este „o problema complexa”.
Potrivit acestuia, in cazul unor cladiri de patrimoniu esecul s-a transformat in „crima”, pentru ca acestea nu ar trebui sa fie „pur si simplu trase in polistiren”.
Tiganas sustine ca atat programele de reabilitare derulate de autoritati, cat si proiectele private au aceeasi problema, chiar daca nuantele sunt diferite. Astfel, in Romania cultura de a construi are un nivel scazut, fara repere. „Legea nu rezolva problema calitatii si incultura”, a adaugat el.
Tiganas a spus ca arhitectii doresc un dialog aprofundat pe aceasta tema, cea mai importanta propunere adresata autoritatilor fiind adoptarea unei politici pentru arhitectura, care exista deja, sub diferite forme, in statele europene.
„Aceasta politica pentru arhitectura a fost redactata de noi, arhitectii, si a fost propusa guvernului, caruia i-am transmis «puteti porni de aici»”, a spus arhitectul.
Raspunsull autoritatilor a fost, la jumatatea anului, ca aceasta initiativa este „una de interes”, conform sursei citate.
Intrebat daca arhitectii au impus si un termen limita privind punerea in practica a respectivelor propuneri, Tiganas a afirmat ca si-ar dori urgentarea adoptarii recomandarilor, dar acesta este un proces deschis. „Nu divortam. Vrem sa construim impreuna cu oricine ne ajuta„, a spus el.
Legat de proiectul de lege privind reabilitarea fatadelor, promovat de Ministerul Dezvoltarii, Tiganas a afirmat ca arhitectii au rezerve privind aplicarea acestuia. Totodata, respectivul document se bazeaza pe masuri punitive, problema fiind insa una de cultura si civilizatie. „Oamenii vor recidiva, nu-i poti obliga sa-si reabiliteze fatadele sub presiunea amenzii”, a punctat arhitectul.
In aceste conditii, unul dintre factorii care ar ajuta este asumarea rolului de model din partea statului privind calitatea arhiecturala, prin „exemple de buna practica”. Tiganas a criticat si instaurarea in Romania a „culturii pretului cel mai mic” in procedurile de achizitie publica, cea mai proasta alegere cand vine vorba de cultura in arhitectura.
Prezent la eveniment, directorul general al directiei de dezvoltare teritoriala din Ministerul Dezvoltarii, Anca Ginavar, a afirmat ca „imaginea urbana nu este un moft”, ci afecteaza in mod direct atractivitatea economica a localitatilor. „Conteaza foarte mult si modul in care sunt reabilitate cladirile, coerenta sau incoerenta interventiilor”, a spus ea.
Ginavar a catalogat probleme legate de aplicarea programului de reabilitare termica drept „un viciu de sistem”, dar care tin de firmele de proiectare, constructori si autoritatile locale. „Sensul urbanismului a fost pervertit de practica derogatorie. Prin regulamentul de urbanism, in loc de o viziune coerenta se rezolva doar probleme de investitii punctuale„, a spus ea.
Presedintele Patronatului Societatilor din Constructii (PSC), Cristian Erbasu, a afirmat ca au acces la proiectele de reabilitare termica proiectanti si constructori neprofesionisti.
„Se merge pe variante ieftine, nepregatite din timp, se proiecteaza azi pe fuga si se executa maine, iar autoritatile nu pot spune ca nu au parghii prin care sa ridice nivelul de profesionalism al celor implicati in proiecte. Iar daca nu le au, trebuie sa le descopere”, a afirmat Erbasu.
In cadrul programului de reabilitare termica a blocurilor, Ministerul Dezvoltarii asigura 50% din fondurile necesare, municipalitatea 30% iar asociatile de locatari diferenta.
Guvernul a decis, la inceputul lunii iulie, ca proprietarii locuintelor incluse in programul de reabilitare termica vor avea posibilitatea sa finanteze lucrarea prin credit bancar contractat cu garantia statului si dobanda subventionata, dupa modelul programului „Prima Casa”
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
