Judeţele din Secuime sunt „discriminate indirect” de către autorităţile centrale şi stagnează economic, în comparaţie cu judeţele învecinate, cu populaţie preponderent românească, spune preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsák Balázs, într-un interviu acordat Europei Libere.
În acest sens, autonomia teritorială a „Secuimii” ar oferi o libertate de organizare, inclusiv de accesare de fonduri comunitare, care ar permite o mai bună gestionare şi dezvoltare a resurselor, spune liderul Consiliului Naţional Secuiesc (CNS).
Subiectul rămâne însă unul sensibil, în condiţiile în care declaraţiile unor politicieni maghiari sau români au inflamat nu o dată spiritele între cele două părţi, or au iscat în spaţiul public discuţii ample.
Organizaţia promovează încă de la înfiinţare, în 2003, autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, iar recent a organizat în sprijinul acestui demers o nouă serie a focurilor de veghe, în peste 100 de localităţi din Harghita, Mureş şi Covasna.
Manifestările iniţiate în 2015 sunt organizate în ultima duminică din octombrie – zi dedicată în comunitate ideii de autonomie a ţinutului secuiesc.
Implicarea comunităţii ilustrează de fapt principiul democraţiei directe – care presupune consultarea directă a cetăţenilor, chiar dacă este dublată uneori şi de reprezentare politică, din partea a diverse formaţiuni maghiare, spune liderul CNS, Izsák Balázs.
Statutul autonomiei, întocmit chiar de CNS şi depus de mai multe ori, prin intermediul unor parlamentari maghiari în Parlament, a fost respins însă de fiecare dată.
Izsák Balázs spune că problemele din Secuime, în special cele economice, rămân.
„După 15 ani de la aderarea României la UE, se vede o distincție clară, dacă ne uităm la graficul evoluţiei PIB-ului pe cap de locuitor în regiunea Centru: vedem o creștere în cazul județelor cu populație preponderent românească, Brașov Sibiu şi Alba și o stagnare în cazul judeţelor Covasna, Harghita și Mureș”.
Nici faptul că judeţele din Secuime, în special Harghita şi Covasna, sunt conduse la toate nivelurile de lideri ai formaţiunilor maghiare şi nici sprijinul venit dinspre Budapesta, nu sunt suficiente pentru a compensa aceste diferenţe, adaugă el.
Dacă judeţele din Secuime ar fi fost constituite într-o regiune de dezvoltare separată – iar legislaţia europeană ar fi permis acest lucru – asta ar fi schimbat lucrurile, fără să fi lezat de facto interesele statului român.
Temerile legate de eventuale politici revizioniste ale Budapestei nu au temei, spune acesta.
„Ungaria a pierdut acum 100 de ani suveranitatea asupra Transilvaniei și a Ținutului Secuiesc. E un lucru clar, un fapt istoric, împlinit. Nu văd în schimb din partea Bucureștiului efortul de a spune: ‘Da, este responsabilitatea noastră, a Bucureștiului, a organului legislativ al României, a Parlamentului României, există această discrepanţă, să o tratăm’”, mai spune Izsák Baláz.
– Servicii de creare site web
