Vezi VIDEO
Baia Mare este ferit de pericole naturale, pentru ca orasul nu este nici intr-o zona seismica, nici intr-una cu vulcani activi dar nici intr-una inundabila. Municipiul resedinta de judet are insa un punct vulnerabil: Barajul Firiza. Teama autoritatilor locale este ca scenariul cel mai negru din exercitiile de protectie civila sa nu trebuiasca pus in aplicare niciodata. O asemenea dispozitie ar trebui data daca s-ar sparge digul de la acumularea Stramtori-Firiza, iar cele 15 milioane de metri cubi de apa din baraj s-ar revarsa peste Baia Mare.
Cartierul Ferneziu ar fi ras de pe suprafata pamantului in cazul in care ar ceda digul barajului, iar casele din centru vechi ar fi acoperite de ape. Conform unei simulari realizate de specialisti, s-a stabilit ca apa revarsata din baraj are matura totul in cale pana in centrul vechi.
“Daca astazi ar disparea barajul, s-ar sparge efectiv, atunci Valea Ferneziului ar disparea complet, iar la iesirea de pe Valea Firiza, in zona IMMUM, apa ar fi de circa 9 metri inaltime, conform studiilor efectuate in anii ’80, iar in centrul vechi de peste 2 metri”, a spus pensionarul Iuliu Aytay, fost inginer de monitorizare la acumularea Stramtori-Firiza.
Autoritatile locale spun ca sansele sa se produca o asemenea catastrofa sunt mici. In plus, digul este tinut permanent sub observatie, tinand cont ca este sursa principala de apa a baimarenilor si a catova mii de locuitori din imprejurimile orasului.
In cazul unui accident tehnic la baraj, prima masura ar consta in alarmarea populatiei, prin cele 48 sirene din municipiu. “Se da semnalul de alarma pentru dezastre la toate sirenele din oras, iar populatia, ca prima masura executa autoevacuarea, deci a iesi din zona undei. Ori se adaposteste in cladiri inalte, ori iese din zona undei de apa”, a precizat Zachei Podea, seful Serviciului de Protectie Civila din cadrul Primariei Baia Mare.
Reprezentantul municipalitatii a precizat ca exista o harta de risc cu zonele cele mai afectate in cazul producerii unui dezastru, in care barajul este trecut ca zona cea mai vulnerabila.
Situatii de criza la Acumularea Stramtori-Firiza au fost de la darea in functiune a acesteia, in anul 1964. La numai sase ani dupa inaugurare, in 13 mai 1970, nivelul apei in baraj a crescut foarte mult, iar pentru ca acesta sa nu cedeze s-a dispus deversarea prin stavile a debitului maxim de apa permis, de 275 de metri cubi de apa pe secunda, dar decizia a dus la inundarea mai multor case din Ferneziu si a drumului spre Baia Mare.
Sursa: Catalin Tineghe
– Servicii de creare site web
