Un procent de 44% dintre romanii cu varsta peste 15 ani au luat cel putin o data in ultimele 6 luni un tratament cu antibiotic, iar 23% au luat cu o luna in urma sau mai recent, releva un Studiul realizat de GfK HealthCare Romania, ale carui rezultate au fost date presei miercuri. Sunt mai multe persoane cu varsta de peste 60 ani, pensionate sau casnice care au luat un antibiotic in ultima saptamana decat restul populatiei.
Exista si o categorie mai restransa (8%) care spune ca nu s-a tratat niciodata cu antibiotic, categorie care creste semnificativ in cazul celor din mediul rural (10%), precum si in cazul barbatilor (10%), comparativ cu femeile (6%).
‘Aceste rezultate pot confirma accesul mai dificil al persoanelor din mediul rural la serviciile medicale, inclusiv la medicatie, pe de o parte, si preocuparea mult mai evidenta a femeilor in ceea ce priveste sanatatea lor si a familiilor lor’, a declarat Irina Craciunescu, senior research consultant GfK HealthCare Romania.
22% dintre respondenti spun ca iau de 2-3 ori pe an un tratament cu antibiotic, iar 12% iau de 4-5 ori pe an sau mai des un astfel de tratament releva studiul.
Restul romanilor, putin peste jumatate, folosesc antibiotic o data pe an sau mai rar. Sunt mai multi pensionari sau persoane care locuiesc in zona Banat- Crisana- Maramures care iau antibiotice cu aceasta frecventa comparativ cu intregul esantion.
Cei mai multi dintre romanii chestionati folosesc tratamente cu antibiotice pentru raceala (21%), infectie asociata cu durerile de dinti (18%), infectie cu durere in gat (7%), gripa (7%) sau infectii, in general (5%).
O treime dintre cei care au luat antibiotic in ultimele 2-3 saptamani au folosit acest tratament pentru raceala.
Studiul mai arata ca medicul de familie, este principalul prescriptor al tratamentelor antibiotice .
Medicul de familie este cel care a recomandat folosirea unui antibiotic pentru mai mult de jumatate dintre respondenti (52%), in vreme ce medicul specialist a recomandat un astfel de tratament doar pentru 19% dintre romanii participanti la cercetare.
Mai mult, in 9% din cazuri recomandarea a venit din partea farmacistului, iar 8% dintre respondenti au luat singuri decizia de a folosi un astfel de tratament.
O treime dintre cei care au decis singuri sa ia un tratament antibiotic l-au luat pentru tratarea unei raceli, iar o alta treime a luat un astfel de tratament pentru a trata o durere sau infectie la dinti.
Exista diferente intre respondentii care locuiesc in diferite regiuni ale tarii sau intre respondentii cu nivele diferite de educatie in ceea ce priveste persoana care le-a recomandat utilizarea unui antibiotic. Astfel, in Muntenia, medicul de familie este o sursa de recomandare mai putin prezenta, iar medicul specialist este o sursa de recomandare mult mai prezenta spre deosebire de alte zone. Mai mult, in Muntenia (11%) si Dobrogea (20%) exista un numar mai mare de consumatori care iau in considerare doar propriile convingeri cand decid sa ia un tratament antibiotic.
In Bucuresti, 63% dintre respondenti spun ca tratamentul cu antibiotic le-a fost recomandat de catre medicul de familie si doar 9% de catre medicul specialist.
Studiul mai evidentiaza ca numarul persoanelor fara educatie sau doar cu scoala primara care au luat un antibiotic la recomandarea unui membru al familiei, cunostinte sau prieten creste (8%), iar numarul acestor persoane care au apelat la recomandarea medicului specialist scade (10%), comparativ cu numarul persoanelor cu o educatie mai ridicata care au luat un astfel de tratament.
Cei care au luat un antibiotic la recomandarea familiei, cunostintelor sau prietenilor sunt semnificativ mai multi si in cazul persoanelor cu 8 clase (6%), versus respondentii cu o educatie mai ridicata.
Majoritatea respondentilor sunt de acord ca, luate prea des, tratamentele antibiotice risca sa nu-si mai faca efectul si ca folosirea acestora fara recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sanatatii, aceste afirmatii fiind evaluate cu nota medie de 9, pe o scala de la 1 la 10, unde 1 inseamna ‘dezacord total’ si 10 ‘acord total’.
Analizand diferentele atitudinale care apar intre persoane de varste diferite, studiul releva ca prsoanele cele intre 50-59 ani sunt cele mai bine informate fata de efectele antibioticelor si a modului lor corect de administrare.
Astfel, sunt mai multe persoane in aceasta categorie de varsta care cunosc riscurile posibile ale administrarii antibioticelor si mai stiu ca farmacistul trebuie sa elibereze tratamente antibiotice numai pe baza de reteta de la medic. Totodata, in aceasta categorie sunt mai putini cei care considera ca tratamentul antibiotic vindeca cel mai repede raceala sau gripa.
Cei care iau antibiotice la recomandarea medicului specialist sunt in general mai bine informati decat ceilalti si mai atenti cu utilizarea unor astfel de tratamente. Astfel, semnificativ mai multi respondenti din aceasta categorie comparativ cu restul esantionului sunt de acord cu afirmatia ca inainte de a lua un antibiotic pentru tratarea unei afectiuni trebuie efectuate niste analize specifice pentru a determina exact tipul de antibiotic ce trebuie administrat sau cu afirmatia ca un tratament antibiotic isi pierde din efect daca nu se respecta intocmai orele de administrare si durata recomandata a tratamentului.
Mai mult, sunt semnificativ mai putini respondentii care iau tratamente cu antibiotice la recomandarea medicului specialist care sunt de acord cu afirmatia ca tratamentul antibiotic vindeca cel mai repede raceala sau gripa sau ca pot consuma alcool in perioada de tratament.
Persoanele care au decis sa ia din proprie initiativa un tratament antibiotic sunt de acord intr-o masura mai mica decat restul respondentilor cu afirmatia ca folosirea lor fara recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sanatatii sau cu afirmatia ca antibioticele trebuie folosite doar pentru tratarea afectiunilor grave. Mai mult, persoanele care au decis sa ia din proprie initiativa un astfel de tratament sunt de acord intr-o masura mai mare comparativ cu restul respondentilor cu afirmatia ca pentru afectiunile obisnuite ei stiu ce tratament antibiotic poate fi luat si de copiii sub 15 ani.
‘Procentul celor care isi administreaza singuri un antibiotic este in continuare destul de ridicat, aspect ingrijorator mai ales prin faptul ca acestia ofera acest tip de tratament din proprie initiativa si propriilor copii, ceea ce face ca numarul persoanelor auto-medicate sa cresca si mai mult, situatie departe de normalitate care poate avea impact nu doar asupra propriei stari de sanatate sau a familiilor lor, dar si asupra sanatatii celor din jurul lor’, a subliniat Irina Craciunescu.
Studiul ‘Consumul de antibiotice la romani’ a fost realizat in luna mai 2011, pe un esantion reprezentativ national de 1.000 de respondenti cu varsta de peste 15 ani.
Prin acest studiu GfK HealthCare Romania si-a propus sa afle obiceiurile de consum de antibiotice ale romanilor, pentru ce afectiuni le folosesc si cum decid ei sa ia astfel de tratamente.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
