Uniunea Europeana permite libera circulatie a romanilor pe tot teritoriul ei, iar doua milioane de romani aflati in afara granitelor considera ca nu exista conditiile pentru a reveni acasa. Cu 10% dintre locuitori in afara Romaniei, politicile guvernamentale nu anunta conditii mai bune, comenteaza astazi, 1 februarie, publicatia bilunara Periodico Diagonal.
Dupa sapte ani de la intrarea in Uniunea Europeana, romanii, alaturi de bulgari, pot munci liber in toate tarile membre, fara niciun fel de restrictii. La 1 ianuarie, au fost retrase piedicile administrative pe care opt tari comunitare le impuneau muncii fara restrictii. Germania, Franta, Marea Britanie, Malta, Olanda, Belgia, Luxemburg si Austria le cereau permise de munca celor care nu erau lucratori autonomi. si Spania a retras si impus ulterior noi restrictii romanilor.
Libera circulatie a romanilor si bulgarilor nu i-a venit bine guvernului Marii Britanii, care a anuntat ca vrea sa limiteze accesul la locuinte si ajutoare de somaj. Aici discursul potrivit caruia un val de imigranti va afecta sistemul indemnizatiilor si prestatiilor sociale a castigat teren. Premierul David Cameron a anuntat atunci cinci masuri care sa compenseze ridicarea restrictiilor. In schimb, merita mentionata pozitia Croatiei, ultimul stat membru care s-a alaturat UE, unde acum se dezvolta foarte mult sectorul turistic si care nu a pus nicio piedica pentru accesul pe piata fortei de munca a acestor angajati din est.
In pofida temerilor britanice, ceea ce se observa de aproape cinci ani este ca, fie cu restrictii, fie fara ele, in ciuda crizei profunde, tendintele migratorii ale romanilor se mentin: Italia si Spania raman principalele tari de destinatie. Romanii continua sa fie colectivul de imigranti cel mai numeros din Spania, cu peste 900.000 de persoane inregistrate in iunie 2013. In ciuda crizei, numarul acestora ramane constant – lucru care atrage atentia atunci cand se compara ratele somajului din cele doua tari. Potrivit Eurostat, in ultimii patru ani, aceasta nu a depasit 7,5% in Romania, iar in prezent este de patru ori mai mica decat cea din Spania.
Multinationalele straine din industria energiei, in special legate de furnizare de gaze si petrol, s-au instalat deja in Romania, insa in Spania, mii de straini inca isi gasesc de lucru, in special in agricultura, potrivit Institutului spaniol de statistica. Unul dintre motivele pentru care se mentine tendinta migratorie este salariul; desi in Spania se ofera oficial foarte putine locuri de munca, economia subterana ajunge la 24% din PIB, iar salariile sunt oricum mai mari, in ciuda taierilor, decat media celor 300 de euro din Romania. Un tanar roman din Italia, foarte bine pregatit si care vorbeste limbi straine, munceste la camp, ca zilier, si castiga 1.000 de euro pe luna. El explica: „cu ce castig acolo, cel putin pot economisi pentru ce vreau eu. Desi munca este grea si conditiile sunt precare, sunt decis sa continui ca sa economisesc cat pot. Daca as munci in Romania nu as putea castiga acesti bani, nici pe departe”.
Romania nu are inca nici moneda euro, lucru pe care presedintele Traian Basescu il promite de cativa ani. Acesta, care in ultimii ani a suferit o pierdere fulminanta a popularitatii, a fost suspendat si a revenit la putere, sustinea deja cu cativa ani in urma ca urmareste intrarea in zona euro cat de curand posibil. Cu toate acestea, in declaratii recente, a afirmat ca intrarea ar trebui, probabil, sa se amane cu inca patru ani, intrucat 2015 nu era o tinta realista. Economia romaneasca nu este inca pregatita pentru introducerea monedei comune, si desigur ca nu nici nu o va face pana peste patru ani, asa cum indica presedintele, considera publicatia citata.
Din punct de vedere politic, trebuie mentionat si faptul ca in luna noiembrie ar urma sa aiba loc alegerile prezidentiale, dupa o relativa stabilitate politica, in urma revenirii lui Basescu la putere. Deocamdata, pentru cei peste doua milioane de romani din afara granitelor nu par sa fi aparut conditiile pentru revenirea in tara. Potrivit Eurostat, salariul minim in Romania, la 1 ianuarie 2013, era de 157 de euro, cel mai scazut din UE, urmat indeaproape de cel din Bulgaria. Cu toate acestea, potrivit acelorasi date, cheltuielile curente din Romania ajung sa fie comparabile cu cele din Spania sau Portugalia, cand vine vorba chiar de alimente sau locuinte, mai observa sursa citata.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
